Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Vlahii, rrumânii – strămoșii dacilor și ai românilor – stabiliti în lumea întreagă, știți că aici, în Bosnia,  este o a doua Românie?

             Pornind de la faptul că colegii noștri de la Revista Formula AS au făcut cercetări în multe țări ale lumii și au stat de vorbă cu grupuri de oameni care vorbesc ca și noi românii, probă că în timp trashumanța, oamenii cu oile și animalele lor ajutătoare, câinii și măgarii, au mai și rămas acolo, am scris și noi despre asta chiar în Revista Luceafărul-Botoșani, în unele am sugerat că ar fi bine ca jurnaliștilor să li se alăture și oamenii de știință, cei care aspiră la titluri științifice, precum a făcut cândva Alexandru Busuioceanu. Ideie care, până acum nu a prins rădăcină. Așa că cei care stăruie în descoperiri pe această temă sunt tot cei de la Formula As, chiar acum o echipă face desțelenizări în domeniu  printre vlahii din Albania, scriind, ei și noi, despre asta.

                  Despre o altă Românie și locuitorii ei, am descoperit pe internet, scrie o jurnalistă, Adriana Ghiță, din spusele căreea ciupim și noi informații cărora, suntem siguri o vor face ulterior și cei de la Formula As „Deși poate nu ați auzit până acum, în lume, nu departe de România, în Bosnia,   există o altă Românie, care nu este un stat, ci o regiune montană întinsă, populată cu Români (sau Vlahi). După ce călătorul străbate spectaculoasele chei ale râului Mojalka, pe drumul ce leagă Sarajevo de Belgrad, privirea îi este cucerită de o zonă cu munţi de înălţime medie – Munţii Românija, care se scrie şi se pronunţă aproape ca în limba română.

Rumanski Bar…

                   Primul lucru care străpunge peisajul de un verde smarald nemai întâlnit, este un han, Rumanski Bar, iar, imediat în apropiere, un panou pe care scrie în engleză: „Welcome to Romanija”. Român fiind, nu ai cum să nu te întrebi mirat dacă nu cumva privirea îți joacă feste sau dacă chiar te afli în a doua Românie de pe glob.

Locuință

               Romanija din Bosnia este cea mai mare regiune din Republica Srpska, fiind locuită de Vlahi/ Rumâni sau Morlaci, ciobani care vorbesc o limbă română veche, similară potrivit studiilor, celei vorbite în România prin secolele X-XI, în care predomină „r”-ul. Din punct de vedere administrativ regiunea Saraievo-Romanija, care este una dintre cele șapte regiuni ale Republicii Srpska, parte componentă a Bosniei de azi.

               Orașul Vlasenica, unul dintre cele mai mari din regiune, a fost unul dintre principalele centre ale „Vlasilor”, numele dat de populaţiile slave românilor. Nici portul tradiţional nu este departe de cel românesc autentic, fiind o combinaţie între cel al moţilor şi cel al macedonenilor.

Portul local…

           Principalele oraşe cuprinse în regiunea Romanija sunt Pale (capitala Republicii Srpska), Sokolac şi Han Pijesak. În Pale există şi un club de fotbal cu numele de FK Romanija. Veliko Lupoglav este cel mai înalt vârf muntos al regiunii, cota 1600 de metri. Zona este fascinantă, cu sate montane presărate ici-colo, din care răsar case mari cu până la 2 etaje, unele pierzându-se pe culmile muntoase ale Dinaricilor.

             Potrivit lui Varlam, proprietarul hanului „Rumanski”, până în 1990, în perioada lui Tito, localnicii nu aveau voie să spună că sunt Români. Li se repeta că Romanija şi România nu au nimic în comun. Cine spunea altceva era arestat şi putea primi chiar şi 10 ani închisoare. Acum sunt mândri de faptul că vorbesc „limba română”  și iubesc România, pe care o vizitează destul de des”.

Iată harta celei de a doua Românie din Bosnia, nu vi se pare că al ei contur geographic chiar seamănă?

                Ion N. Oprea, Iași, interceptat și postat în Antologii, cu tema Istorii, comentarii…, 16 octombrie 2022



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania