Sursa primară: www.stiri.botosani.ro
Autor: Florentina TONIȚA
Sursa foto: www.stiri.botosani.ro
Doctor biolog Gheorghe Hrincă este cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetare Popăuţi, Botoşani. După decenii de muncă, perseverenţă şi pasiune, a fost distins cu Premiul Academiei Române, publicaţia noastră consemnând, la momentul potrivit, acest fapt. Unele reacţii pe marginea obţinerii acestui premiu au fost, însă, extrem de agresive la adresa cercetătorului Gheorghe Hrincă, în contextul unei situaţii tot mai degradante în care se află de un timp Staţiunea de Cercetare Popăuţi, instituţie prinsă, din păcate, în vâltoarea jocurilor politice şi nu numai. Există numeroase temeri că soarta acestui edificiu de cercetare a României ar putea fi decisă de unele minţi care nu au nimic de a face cu mediul ştiinţific, ci mai degrabă cu cel al afacerilor bănoase şi distrugătoare.
[…]
Vă oferim aşadar, spre cunoaştere şi recunoaştere în timpul ce va să vină, un amplu interviu cu Dr. biolog Gheorghe Hrincă, unul dintre puţinii oameni de ştiinţă care au ales să nu părăsească locul natal, în ciuda tuturor vicisitudinilor şi a piedicilor impuse. Iar Premiul Academiei Române, obţinut pentru o lucrare de cercetare realizată la Botoşani, ne demonstrează încă o dată că valoarea învinge întotdeauna, este nevoie doar de credinţă şi multă, foarte multă muncă!
,,-Premiul Academiei Române! Domnul Gheorghe Hrincă, ştim bine rezonanţa în care rostim numele celui mai înalt for ştiinţific al României. Cum aţi primit dumneavoastră această distincţie?”
–Să fii laureat al Premiului Academiei Române este suprema recunoaştere pe plan profesional şi ştiinţific. Mai sus decât atât nu se mai poate. Premiul Academiei Române este regina tuturor premiilor naţionale. Sintagma „Premiul Academiei Române” se emite dintr-un diapazon special ce vibrează cu o rezonanţă aparte, de geometrie perfectă, cu parfum imperial. Sunt recunoscător tuturor membrilor Academiei Române pentru sufragiul întrunit de a fi martor al acelor momente de înaltă solemnitate petrecute în sanctuarul care respiră atâta spiritualitate romanească şi de a fi beneficiarul celui mai important premiu din cariera mea. Mulţumesc cu recunoştinţă tuturor membrilor Academiei Române care, în ziua de 19 decembrie 2014, mi-au generat câteva clipe de fericire, pe care aş vrea să le ştiu suspendate undeva în şi pentru eternitate, pentru că atât de rare sunt acestea. 19 decembrie 2014 este cea mai memorabilă zi din viaţa mea de cercetător în domeniul ştiinţei animalelor. În acea zi, cariera mea ştiinţifică a fost încununată cu cea mai înaltă distincţie care se acordă vreodată unui cercetător ştiinţific. Este vorba de Premiul „Ion Ionescu de la Brad” al Academiei Române pe anul 2014 pentru lucrări de cercetare de excelenţă publicate în anul 2012.
[…]
–Am fost nominalizat pentru acordarea celei mai înalte distincţii în domeniul cultural, ştiinţific şi artistic din România de către acest Templu sacru, în cadrul a două secţiuni: Secţiunea de Ştiinţe Biologice [pentru cartea „GRUPELE SANGUINE LA OVINE”, apărută la Editura Agata din Botoşani (marcaj: ,,Luceafărul”) şi care a fost premiată în anul 2013 de către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice cu premiul „Gheorghe K. Constantinescu”] şi Secţiunea de Ştiinţe Agricole şi Silvice (pentru lucrarea „IMMUNOGENETIC STUDY CONCERNING THE BLOOD GROUPS IN SHEEP BREEDS REARED IN ROMANIA”, publicată în paginile revistei „ANNALS OF THE ROMANIAN SOCIETY FOR CELL BIOLOGY”, la Editura RISOPRINT din Cluj-Napoca). Dar pentru că o personalitate nu poate primi decât un singur premiu al Academiei Române (şi o singură dată în viaţă), atunci, în Prezidiul Academiei, s-a optat pentru Premiul „Ion Ionescu de la Brad” al Secţiunii de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Trebuie să fac precizarea că acest premiu a fost acordat şi domnului dr. ing. Petru Gabriel Vicovan de la ICDCOC Palas-Constanţa, în calitate de coautor la lucrarea amintită, domnia sa fiind cel mai bun, cel mai de durată şi cel mai statornic colaborator al meu în materie de genetică animală.
[…]
Articolul poate fi citit în întregime la adresa:
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania