Sesiunea festivă „45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetățean român”, organizată recent în Aula Academiei Române şi dedicată performanței științifice a cosmonautului ing. Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei, a reuşit să adune un impresionant număr de persoane, atât din ţară, cât şi de peste hotare. Prin istoricul său zbor din 14-22 mai 1981, cu o durată de șapte zile, 20 de ore, 41 de minute și 52 de secunde, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit al 103-lea om în cosmos, România fiind a 11-a țară din lume care a trimis un cosmonaut în spațiu.

Drept urmare, pentru meritele sale deosebite în activitatea de cercetare științifică și spațială, Dumitru-Dorin Prunariu a fost decorat cu cele mai înalte distincţii, atât de autorităţile române (titlul de onoare suprem „Erou al Republicii Socialiste România”-1981, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer-2000,  Ordinul „Virtutea Militară”’ în grad de Cavaler cu însemn pentru militari-2010, Emblema „Onoarea Armatei Române”-2011), de cele sovietice (Ordinul „Lenin” și titlul de „Erou al Uniunii Sovietice”-1981, Medalia „Pentru merite în explorarea cosmosului” acordată de președintele Federației Ruse-2011), cât și din alte ţări (Medalia „Iuri Gagarin” a Federației Aeronautice Internaționale-1982, Medalia de aur „Hermann Oberth” a Societății germane de rachete „Hermann Oberth – Wernher von Braun”-1984) ş.a. De asemenea, în 2011 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar în aprilie 2017, Uniunea Astronomică Internațională a anunțat faptul că Asteroidul 10707 a primit numele „Prunariu”, în onoarea primului și singurului cosmonaut român.

Sesiunea „45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetățean român” a fost moderată de acad. Dorel Banabic, președintele Secției de Științe Tehnice din cadrul Academiei Române, care, după ce a adresat un cuvânt de salut participanţilor, l-a rugat pe Dumitru-Dorin Prunariu să-şi prezinte invitaţii din străinătate aflaţi în Aulă. De la tribuna Academiei, acesta i-a prezentat rând pe rând pe toţi cei prezenţi, începând cu astronauta canadiană Julie Payette, preşedinte Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE), cu două misiuni spaţiale (1999 şi 2009) şi fost guvernator general al Canadei (2017-2021), Alper Gezerava, primul astronaut turc (misiune spaţială în 2024), Ivan Bella, primul cosmonaut slovac (misiune spaţială în 1999), Jannicke Mikkelsen, prima norvegiană în spaţiul cosmic (2025), Ada Samuelsson, expert internaţional, Pascale Ehrenfreund, preşedinta Comitetului pentru Cercetare Spaţială (COSPAR), Jean-Michel Content, secretar general al Academiei Internaţionale de Astronautică (IAA), Claudie Haignere, prima astronaută franceză, cu două misiuni spaţiale (1996, 2001), Jean-Pierre Haignere, astronaut francez, Pedro Duque, primul astronaut spaniol, cu două misiuni spaţiale (1998, 2003), Bernard Foing, reputat om de ştiinţă francez, expert al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Paolo Nespoli, astronaut italian, cu trei misiuni spaţiale (2007, 2010, 2017) şi Andy Turnage, director executiv al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (ASE).

În continuare, acad. Dorel Banabic a prezentat cuvântul de salut al academicianului Marius Andruh, în fapt un mesaj video, preşedintele Academiei Române fiind plecat pentru câteva zile din ţară. Potrivit acestuia, misiunea spaţială la care a participat Dumitru-Dorin Prunariu a constituit „intrarea României într-un cerc restrâns al naţiunilor care au contribuit direct prin intervenţia umană la explorarea Cosmosului. România a demonstrat că poate contribui la toate priectele ştiinţifice ale Umanităţii”. Preşedintele Academiei Române a încheiat subliniind că, prin activitatea sa, Dumitru-Dorin Prunariu rămâne „un simbol al curajului, competenței și al colaborării în spațiu”.

La rândul său, consilierul prezidențial Sorin Costreie a transmis mesajul președintelui României, Nicușor Dan, sub forma unei scrisori pe care, după citire, acesta i-a înmânat-o lui Dumitru-Dorin Prunariu. 

A urmat prezentarea acad. Dorel Banabic, „De la Conrad Hass la Dumitru-Dorin Prunariu – evoluţia zborului în România”, în fapt „o scurtă istorie a evoluţiei aeronauticii în România pe parcursul a cinci secole”, bogat ilustrată cu fotografii ale pionierilor aviaţiei şi aeronauticii româneşti (Conrad Hass, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Hermann Oberth, George de Bothezat, Elie Carafoli, Dumitru-Dorin Prunariu), precum şi realizările în domeniu ale acestora.

În cuvântul său, Mihai Dimian, ministrul educației și cercetării, a prezentat potenţialul ştiinţific şi dorinţa de afirmare pe plan internaţional al tinerilor români şi a evidenţiat aportul adus de Dumitru-Dorin Prunariu în istoria aeronauticii mondiale, considerându-l „una dintre cele mai importante personalități europene implicate în dezvoltarea cooperării internaționale, securității și sustenabilității activităților spațiale”.

Au urmat comunicările susţinute de dr. Marius-Ioan Piso, vicepreşedintele IAA („România – de la „Space bird” la explorarea spaţiului cosmic”), o interesantă incursiune în istoria zborului pornind de la lucrarea lui Constantin Brâncuşi, şi Pascale Ehrenfreud, preşedinte COSPAR, aceasta realizând o succintă trecere prin istoria şi importanţa COSPAR, iar la finalul expozeului acordându-i lui Dumitru-Dorin Prunariu medalia de onoare a COSPAR.  

După două mesaje video din partea doamnelor Gabriella Arrigo, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Astronautică (IAF) şi, respectiv, Aarti Hola Maini, director al Oficiului ONU pentru Afaceri Spaţiale (UN OOSA), la tribuna Academiei a fost invitat Jean-Michel Contant, secretar general al Academiei Internaţionale de Astronautică (IAA). Acesta a prezentat o scurtă evoluţie a IAA, de la fondarea Academiei (16 august 1960) şi până în prezent, însoţită de numeroase fotografii reprezentative din bogata activitate a acesteia. Momentul culminant al discursului său a fost acela în care, urmare aprecierii aportului deosebit adus de Dumitru-Dorin Prunariu la istoria astronauticii, l-a anunţat că tocmai a fost primit în rândul membrilor de onoare ai IAA, numele astronautului român alăturându-se astfel unor nume celebre ale zborurilor cosmice precum Yuri Gagarin sau Valentina Tereskova.

Astronauta Julie Payette, preşedintele ASE, şi-a început discursul cu un călduros salut adresat în limba română („Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!”), apoi a făcut o succintă trecere prin istoria ASE, care de la înfiinţare (1984) până în prezent a avut 36 de congrese, subliniind faptul că Dumitru-Dorin Prunariu este singurul cosmonaut care a participat la fiecare congres planetar. „Aniversarea zborului tău contează pentru România, dar în opinia mea marchează și un moment important în explorarea spațiului cosmic al omenirii. Rezonează puternic în întreaga comunitate de astronauți și cosmonauți. Ai ajuns în spațiu purtând mai mult decât România. Ai purtat spiritul oamenilor, munca cercetătorilor și învățăturile educatorilor tăi. Când te-ai întors, ai devenit un martor – un martor al frumuseții de necuprins, al fragilității și al unității planetei noastre. Dragă Dorin, ai fost ambasadorul României în spațiu, dar acum ești ambasadorul spațiului pe Pământ. Îți mulțumim pentru tot serviciul tău, în numele tuturor astronauților”, şi-a încheiat Julie Payette emoţionantul său discurs.

Aşteptat cu nerăbdare să se adreseze celor prezenţi în sală, Dumitru-Dorin Prunariu le-a mulţumit tuturor persoanelor implicate în această deosebită manifestare, apoi a vorbit despre experienţa unică şi responsabilitatea de a reprezenta România prin misiunea sa istorică. „Atunci când am urcat la bordul navei Soyuz-40 şi am pornit către staţia orbitală Salyut-6, nu am simţit că reprezentam doar o performanţă tehnică sau o reuşită personală, am simţit în modul cel mai direct că purtam cu mine capacitatea unei naţiuni de a visa la scară mare, de a investi în educaţie, de a respecta ştiinţa şi de a privi dincolo de orizontul imediat al prezentului”. 

Vorbind despre pregătirea zborului spaţial, acesta a afirmat că „Nicio misiune spaţială nu este opera unui singur om. În spatele unui zbor stau ani de pregătire, colective întregi de specialişti, instituţii, şcoli de gândire, discipline tehnice şi umaniste, capacitatea de a avea încredere unii în alţii şi de a lucra într-un sistem de mare incidenţă. În spaţiu înţelegi mai mult decât oriunde că succesul autentic nu aparţine niciodată exclusiv individului, el este expresia unei comunităţi de competenţe şi caractere”.

Continuând, Dumitru-Dorin Prunariu a subliniat faptul că sesiunea festivă de la Academie nu este doar o aniversare, ci o chemare la excelență pentru noile generații, un semnal adresat celor în drept pentru sprijinirea cercetării și învățământului în țara noastră. „Performanţa nu apare spontan, ea se pregăteşte în timp, în şcoală, în laborator, în disciplină şi în rigoarea de a asigura standarde înalte”. 

Afirmând că „nu este suficient să participăm, trebuie să contribuim semnificativ. Nu este suficient să evocăm cu emoţie trecutul, trebuie să transformăm memoria într-o strategie”, Dumitru-Dorin Prunariu a enumerat principalele sale aşteptări privind viitorul României cosmice: „Mai întâi, consolidarea educaţiei. Nicio politică spaţială serioasă nu poate exista fără o bază solidă în matematică, fizică, informatică, inginerie şi cultură ştiinţifică generală. Apoi legătura reală dintre cercetare şi industrie. Tehnologia spaţială produce transfer către multe alte domenii: comunicaţii, agricultură de precizie, monitorizarea mediului, managementul dezastrelor, medicină, securitate şi transporturi. În al treilea rând,  comunitatea instituţională. Domeniul spaţial cere viziune pe termen lung. El nu poate fi dezvoltat în ritmul improvizaţiei sau al ciclurilor scurte de interes public. 

Mai cred că România trebuie să înţeleagă mai profund dimensiunea strategică a spaţiului. În secolul XXI cine nu are acces la date satelitare, la tehnologii de comunicaţii sigure, la infrastructuri de navigaţie, la capacităţi de analiză şi anticipare, acela riscă să devină dependent de alţii în sectoare esenţiale”. 

„Cred că viitorul omenirii nu va fi decis doar de ceea ce vom cuceri tehnologic, a continuat Dumitru-Dorin Prunariu, ci de ceea ce vom înţelege moral despre noi înşine. Vom merge mai departe în spaţiu fără îndoială, vom reveni pe Lună, vom construi noi infrastructuri orbitale, vom trimite misiuni tot mai îndrăzneţe, însă întrebarea fundamentală nu este cât de departe putem ajunge, ci şi ce fel de oameni vom fi atunci când vom ajunge acolo. Dacă vom duce în Cosmos aceleaşi egoisme, aceleaşi rivalităţi distructive, aceeaşi  lipsă de măsură care ne răneşte aici, atunci tehnologia nu ne va salva. Dacă, însă, vom duce cu noi partea cea mai bună a condiţiei umane, dorinţa de cunoaştere, respectul pentru viaţă, spiritul cooperării, demnitatea şi responsabilitatea, atunci prezenţa noastră în Univers poate deveni nu doar o extindere a puterii, ci o extindere a conştiinţei”.

„Omul nu a fost făcut doar să locuiască lumea, ci şi să o înţeleagă, nu doar să o folosească, ci să o şi protejeze, nu doar să ridice privirea spre stele, ci să descopere, privind la stele, să-şi descopere propriul adevăr”, şi-a încheiat Dumitru-Dorin Prunariu discursul, acesta fiind îndelung aplaudat de toţi cei prezenţi în Aula Academiei. 

În continuare, Romfilatelia a lansat emisiunea filatelică „Explorarea spațiului”, dedicată Cosmosului şi aniversării celor 45 de ani de la primul zbor cosmic al unui cetăţean român, realizată şi prezentată de machetatorul Alex Bartoc, membru al Federaţiei Filatelice Române. Emisiunea reunește patru mărci poștale, o coliță dantelată și un plic „prima zi” și marchează trei momente: 45 de ani de la misiunea Soyuz 40, 100 de ani de la moartea fondatorului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” și 50 de ani de la prima amartizare reușită a sondei Viking 1 pe planeta Marte. De asemenea, Poşta Română a realizat o carte poştală omagială cu Dumitru-Dorin Prunariu, pe care invitaţii o puteau scrie şi expedia gratuit de la cutia poştală improvizată în Aula Academiei.

La finalul sesiunii, din partea Patriarhiei Române a vorbit protosinghelul Simeon Cuțui, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care, în numele  Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a înmânat Ordinul Mitropolitan „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor”.

De asemenea, participanţii la sesiunea festivă au putut viziona şi punctul expoziţional „De la Conrad Haas, Herman Oberth la primul cosmonaut român Dumitru-Dorin Prunariu”. Organizat pe holul Academiei, acesta a inclus numeroase piese (medalii, insigne, plachete, cărţi poştale ilustrate, plicuri filatelice, cărţi, fragmente de ziar, reproducere după un manuscris al lui Conrad Haas de la 1555) din colecţia colecţionarului ing. Alexandru-Dan Bartoc, preşedintele Fundației Culturale ”Bartoc”, membru titular al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii din cadrul Academiei Române.

Ionel Novac