10–13 septembrie 2026 | București – Sinaia – Tescani
În perioada 11–13 septembrie 2026, Muzeul Național „George Enescu” se alătură Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția a XXXIV-a în România, printr-un program desfășurat la București, Sinaia și Tescani.
Tema ediției din acest an, „Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează”, dobândește o semnificație aparte pentru Muzeul Național „George Enescu”. Palatul Cantacuzino și Casa memorială „George Enescu” din incinta acestuia se află în prezent în proces de consolidare și restaurare, iar accesul publicului în spațiile interioare este suspendat pe durata lucrărilor.
În același timp, patrimoniul muzeului continuă să fie prezent în viața culturală a orașului. Prin programul SUMMERTIME, curtea Palatului Cantacuzino rămâne deschisă publicului, în condiții de siguranță, oferind un spațiu pentru întâlniri, muzică, expoziții și dialog despre patrimoniu.
Astfel, în zilele dedicate patrimoniului european, muzeul propune publicului trei perspective asupra patrimoniului pe care îl păstrează: patrimoniul construit și memoria orașului, patrimoniul memorial și memoria enesciană, respectiv patrimoniul cultural și comunitatea artistică.
10 septembrie 2026 | ora 18.00
Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei nr. 141, București
Cu o zi înaintea începerii oficiale a Zilelor Europene ale Patrimoniului, Palatul Cantacuzino găzduiește lansarea volumului-eveniment „Ecaterina Caradja Cantacuzino – O autobiografie”, publicat de Editura Litera, în parteneriat cu Asociația Caradja Cantacuzino și Muzeul Național „George Enescu”.
Apariție editorială și istorică extraordinară, cartea este tradusă pentru prima dată în limba română, iar publicarea sa reprezintă un gest de restituire și de recuperare a memoriei unei personalități remarcabile a istoriei recente a României.
Povestea Prințesei Ecaterina Caradja Cantacuzino, cunoscută drept „Îngerul din Ploiești”, se întinde de-a lungul unui secol și traversează copilăria, două războaie mondiale, curajul, filantropia, exilul și întoarcerea acasă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ecaterina Caradja a contribuit la salvarea a peste 1.000 de aviatori americani și și-a dedicat o parte importantă a vieții copiilor orfani.
Lansarea are o semnificație aparte și prin locul în care se desfășoară: Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, spațiul în care Ecaterina a trăit până la căsătoria cu Constantin Caradja.
Despre carte, despre viața Ecaterinei Caradja Cantacuzino și despre moștenirea pe care a lăsat-o vor vorbi Georgeta Filitti, Damian Anfile și Ovidiu Neacșu.
Moderator: Ioana Bâldea Constantinescu
18.00 – Deschiderea evenimentului
Cuvânt de bun venit: Maximilien Caradja Johnson
18.15 – Istoria Palatului Cantacuzino
Prezentare susținută de Ovidiu Neacșu
18.30 – Șezătoare în jurul memoriilor Ecaterinei Caradja
Georgeta Filitti, Damian Anfile și Maximilien Caradja Johnson
19.30 – Socializare și sesiune de autografe
20.00 – Mini-concert „Zaraza”
Melodii și atmosfera Bucureștiului interbelic
La eveniment va fi organizat un punct de vânzare, astfel încât publicul să poată achiziționa volumul și să participe la sesiunea de autografe.
Toate fondurile provenite din drepturile de autor vor fi folosite pentru restaurarea Conacului Ecaterinei Caradja de la Nedelea, județul Prahova, și transformarea acestuia în muzeu.
Cumpără o carte. Salvează un conac.
11–13 septembrie | Curtea Palatului Cantacuzino
Acces gratuit
Ediția a VI-a a programului Weekend la Palat se desfășoară în acest an în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului și invită publicul să redescopere Palatul Cantacuzino ca parte a istoriei și memoriei Bucureștiului.
Timp de trei zile, curtea Palatului devine un spațiu de întâlnire între arhitectură, istorie, muzică, film și document.
Prezintă Dorothée Hasnaș, arhitectă, autoare și curator, preocupată de patrimoniul construit, istoria Bucureștiului și felul în care clădirile istorice sunt parte activă din orașul contemporan.
Pornind de la Palatul Cantacuzino, Dorothée Hasnaș va vorbi despre Bucureștiul epocii sale: case, palate, meșteșuguri și detalii arhitecturale care construiau imaginea orașului la începutul secolului XX și despre felul în care acest patrimoniu poate fi citit și păstrat astăzi.
Programul serii va fi completat de proiecția filmului Amintiri bucureștene, de Radu Gabrea.
Documentarul de montaj Amintiri bucureștene, realizat de Radu Gabrea, face o incursiune fascinantă, prin imagini, în lumea antebelică și interbelică a capitalei României.
„Amintiri bucureștene are tot ce trebuie ca să încânte: inedit și senzațional, multă curiozitate și puțin ridicol, duioșie și ironie…” – Ion Cantacuzino, revista Cinema, 1971
Mariana Mirescu – mezzo-soprană
Diana Spânu Dănilă – pian
Mariana Mirescu – prezintă și recită versuri din volumele Grădina cu Îngeri și M-am îndrăgostit de Viață! ale poetei Ana Maria Mirescu
Programul serii va fi completat de proiecția filmului Pe Calea Victoriei, cu Constantin Bălăceanu Stolnici.
Recital Tinere Talente, program al Fundației Regale Margareta a României
Muzeul Național „George Enescu” continuă colaborarea cu Fundația Regală Margareta a României, printr-un recital susținut în cadrul programului Tinere Talente.
Pe durata celor trei zile, publicul va putea vizita, în curtea Palatului Cantacuzino, expoziția „George Enescu și Casa Regală a României”.
Expoziția prezintă o selecție de fotodocumente dispuse cronologic, care urmăresc, de-a lungul a aproape patru decenii, relația dintre George Enescu și Casa Regală a României.
Documentele pun în lumină interferențele dintre biografia și activitatea artistică a marelui muzician și viața artistică de la Curte, precum și diferitele forme în care personalitatea lui George Enescu a fost prețuită de suveranii României.
Expoziția aduce astfel în atenție nu doar o relație esențială pentru biografia lui Enescu, ci și o parte din istoria culturală a României și a Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX.
11–13 septembrie 2026
Casa memorială „George Enescu” – Vila Luminiș
Str. Yehudi Menuhin nr. 2, cartier Cumpătu, Sinaia
Vizită cu ghidaj gratuit
Construită în anul 1926, după planurile lui George Enescu, de arhitectul Radu Dudescu, Vila Luminiș împlinește în acest an 100 de ani și reprezintă un reper important al patrimoniului memorialistic românesc. Clădirea, spațiul în care Enescu a ales să își creeze un loc de retragere și de lucru, precum și bunurile culturale păstrate aici alcătuiesc un ansamblu de o valoare istorică, artistică și memorială deosebită.
În cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, Vila Luminiș își deschide porțile pentru public prin vizite cu ghidaj gratuit, oferind prilejul unei întâlniri cu istoria casei, cu personalitatea lui George Enescu și cu patrimoniul care păstrează, de un secol, memoria locului.
În perioada 11–13 septembrie, vizitatorii sunt invitați la tururi ghidate tematice, dedicate istoriei casei, conservării sale și transmiterii memoriei lui George Enescu către generațiile viitoare.
În salonul de muzică, portretele lui George Enescu realizate de artista Fortuna Brulez Mavromati se definesc prin spontaneitate, rafinament, muzicalitate, interioritate și emoție vie. Expresiile chipului, atitudinea mâinilor și trăirile muzicianului sunt surprinse într-o serie de 31 de desene minimaliste și deosebit de expresive, cu accent asupra figurii și mâinilor.
Fiecare desen are o calitate independentă, observându-se o evoluție către o structură când mai fermă, când mai apropiată de formele abstracte, muzicianul apărând în diferitele sale ipostaze interpretative – violonist, dirijor, pianist.
Întreaga serie de desene a fost reprodusă în 1947 într-un album prefațat de Petru Comarnescu, care nota: „Deși tehnica desenelor este mai mult impresionistă, schițele având multe lumini și umbre fluide, totuși ele adesea înfățișează în mod realist pe muzician, astfel cum arată el la concerte, cufundat în interpretare, participând la sensul adânc al compozițiilor, când chinuit, când înseninat, când deplin transfigurat.”
Desenele i-au fost dăruite muzicianului de către artistă, făcând în prezent parte din colecția Muzeului Național „George Enescu” și putând fi văzute în expoziția permanentă a Casei Memoriale din Sinaia.
13 septembrie | ora 15.30
Angela și Dana Laura Marinescu
În program: lucrări de Johannes Brahms, Antonín Dvořák, Edvard Grieg, Wolfgang Amadeus Mozart și Iacob Mureșianu.
Într-un weekend în care Sinaia găzduiește și Festivalul Sinaia Forever, Vila Luminiș propune un alt fel de întâlnire cu orașul: una construită în jurul patrimoniului, memoriei și prezenței lui George Enescu în istoria culturală a locului.
11–13 septembrie 2026
Tescani, comuna Berești-Tazlău, județul Bacău
Acces și ghidaj gratuit
La Tescani, Muzeul Național „George Enescu” deschide publicului porțile conacului și ale parcului, invitând vizitatorii să descopere un spațiu în care patrimoniul arhitectural, peisajul și memoria artistică se întâlnesc.
În perioada Zilelor Europene ale Patrimoniului vor avea loc tururi ghidate ale conacului și parcului, cu accent pe istoria ansamblului și pe rolul comunității și al artiștilor în păstrarea și valorificarea acestui patrimoniu.
Publicul va putea vizita, de asemenea, expoziția retrospectivă de peisaj „Ilie Boca, prin ani, la Tescani”, organizată în Capela „Sfântul Gheorghe” și în Galeria de Artă „Ilie Boca”.
Expoziția valorifică lucrări din patrimoniul Muzeului Național „George Enescu”, expuse în Capela „Sfântul Gheorghe”, precum și lucrări din colecția particulară a familiei, prezentate în Galeria „Ilie Boca”, de la parterul Merăriei.
Expoziția continuă astfel tradiția artistică a locului și dialogul dintre patrimoniu și creația contemporană.
De la Palatul Cantacuzino, monument aflat în proces de restaurare, la Vila Luminiș, casa în care George Enescu și-a construit unul dintre spațiile sale de refugiu și creație, și până la conacul de la Tescani, devenit de-a lungul timpului un important loc al întâlnirii dintre artiști și comunitate, Muzeul Național „George Enescu” propune, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, trei forme de a privi patrimoniul: de a-l proteja, de a-l păstra viu și de a-l transmite mai departe.
Pentru că patrimoniul nu înseamnă doar ceea ce păstrăm din trecut, ci și ceea ce alegem să ducem mai departe.
Drept de autor © 2009-2026 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania