Ziua lui Sântandrei, ocrotitorul României
Autor: Cosmina Marcela OLTEANIstoria culturii
Sfântul Apostol Andrei, fratele lui Petru, a fost unul dintre primii chemați de Hristos la apostolat. Și-a încheiat viața pământească la Patras, în Grecia, fiind răstignit pe o cruce în forma literei „X”, devenit simbol al sfântului, și martirizat în secolul I, în timpul împăraților Nero sau Dioclețian. În 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris sărbătoarea sa cu cruce roșie, iar în 1997 l-a proclamat ocrotitor al României.
În cultura populară, peste figura apostolului s-a suprapus Sântandrei, o divinitate precreștină asociată cu lupul, care a preluat numele și data de prăznuire a sfântului. Ziua de 30 noiembrie marchează începutul iernii și este cunoscută ca Sântandrei Cap-de-Iarnă. Ajunul acestei zile este unul dintre cele mai importante momente magice ale calendarului popular: se credea că protectorii lupilor, Sfinții Petru și Andrei, coboară pe pământ, iar strigoii și duhurile rele devin mai active. În noaptea de dinainte se credea că spiritele morților se întorc, iar strigoii pornesc lupte pentru a fura mana câmpului și a laptelui. Pentru protecție erau folosite sarea, macul, cânepa și usturoiul, cu care se ungeau pragurile, ferestrele, hornul și uneori chiar oamenii.
Sărbătoarea mai este numită și „Ziua Lupului”, zi în care oamenii nu lucrează pentru a feri animalele și gospodăria de atacurile lupilor. Femeile evită munca în casă, torsul, măturatul, curățenia, pieptănatul, dar și oferirea sau împrumutarea de obiecte, pentru a împiedica „dezlegarea” lupilor.
Tinerii satelor se adunau în noaptea de Sfântul Andrei într-o casă în care masa era împodobită cu usturoi, tămâie și smirnă, iar lumânările păstrate de la Paști erau aprinse. Usturoiul, folosit ca protecție, este împărțit fetelor, dus la biserică pentru sfințire și apoi păstrat lângă icoane, ca un talisman menit să aducă ocrotire și noroc.
Cosmina M. Oltean
- * * *
- Foto – Icoană de tâmplă reprezentându-l pe Apostolul Andrei. Deţinător: Mănăstirea Hurezi – Romanii de Jos; Autori: Preda și Marin; pictură pe lemn, Școală brâncovenească, datare – 1694; sursa – cimec.ro
- Surse informații:
- Cimec.ro [https://cimec.ro/etnografie2/sarbatori-si-obiceiuri-traditionale/sarbatori-si-obiceiuri-de-toamna/santandrei-andrei-de-iarna-indrea-ziua-lupului/]
- Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, editura Saeculum I.O., 1997.
- Elena Niculiţă-Voronca, Datinele şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică, volumele I, II, editura Polirom, Iaşi, 1998.
Rubrica: Istoria culturiiAutor: Cosmina Marcela OLTEAN
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail


