Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Mihai Eminescu şi omagieri livreşti în iunie 2013 la Botoşani

Mihai Eminescu şi omagieri livreşti în iunie 2013 la Botoşani

            În iunie 2013, la comemorarea a 124 de ani de la trecerea în nefiinţă a „poetului nepereche” al spaţiului nistriano – tiso – danubiano – pontic românesc, Mihai Eminescu, Editura Geea din Botoşani a publicat şi a difuzat două cărţi – interviu despre reflectarea personalităţii şi operei Bardului de la Ipoteşti în medalistică, filatelie, cartofilie: Elena Condrei, Veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică. Interviuri cu Mihai C.V. Cornaci, Editura Geea, Botoşani, 2013, 186 p.; Elena Condrei, Eminescu – trăitor dincolo de nefiinţă. Interviuri cu Gheorghe Vasiliu, Editura Geea, Botoşani, 2013, 135 p. Cele două cărţi au fost realizate aplicând tehnica literară – ştiinţifică a interviului, care implică întrebări din partea „reporterului”( Elena Condrei) şi răspunsuri din partea intervievatului / interlocutorului (Mihai C.V. Cornaci / Gheorghe Vasiliu). Tot tehnic vorbind, cele două cărţi amintite au fost realizate, în egală măsură, de către reporter şi de către invitat.

            Prima dintre cărţi îl are ca partener de dialog pe d-l Mihai C.V. Cornaci, bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” – Botoşani, ProdaD (2)colecţionar inveterat, consecvent, secretar al Filialei Botoşani a Societăţii Numismatice din România, realizator al Cabinetului Numismatic (singurul din România cu această tematică!) de la instituţia culturală unde activează. Cartea a fost structurată astfel: Prefaţa Elenei Condrei (p. 5), Veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică (pp. 7 – 81), La şase lustri de la înfiinţarea Secţiei Botoşani a SNR (pp. 82 – 113), Pasiunea de colecţionar (pp. 114 – 143), Din activitatea Secţiei de numismatică şi filatelie a Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” – Botoşani (pp. 144 – 163), Curriculum Vitae al intervievatului (pp. 164 – 185). Elena Condrei precizează că această carte de interviu tematic „doreşte să elucideze modul cum sunt reflectate în colecţiile de numismatică şi filatelie iubirea şi natura, teme inseparabile în lirica eminesciană. (…) Domnia sa (d-l Mihai C.V. Cornaci) semnalează primele reprezentări ale nufărului, teiului, lacului şi altor forme din natură transpuse cu măiestrie în medalistică. O carte despre o activitate şi o pasiune cu multiple faţete şi realizări de excepţie, care atestă o viaţă dedicată pasiunii ardente de colecţionar autentic” (p. 5).

În capitolul propriu-zis al întrebărilor – răspunsuri, d-na Elena Condrei a formulat 13 interogaţii cu tematică diversă, iar d-l Mihai C.V. Cornaci a răspuns generos, oferind explicaţii la obiect, care reflectă o solidă pregătire de specialitate şi o pasiune de viaţă în introspecţia subiectului amintit. Voi selecta câteva întrebări şi tot atâtea răspunsuri, pentru că spaţiul tipografic pe care-l am la dispoziţie nu permite detalieri lămuritoare.

Întrebare (Elena Condrei): Cum s-a produs translarea sentimentelor romantice (iubirea şi natura) din lirica eminesciană în medalii, plachete, insigne apărute de-a lungul timpului? (p. 7)
            Răspuns (Mihai C.V. Cornaci):  O candelă a recunoştinţei o menţin mereu vie şi colecţionarii, alături de artiştii de specialitate în arta medalisticii. Odată cu evoluţia în timp a medaliei, artiştii au trecut de la evidenţierea portretului simplu la asocierea cu imagini din opera poetului, îmbogăţite cu simboluri reprezentative, întregind astfel valoarea artistică şi informaţională a piesei numismatice (p. 12).

Întrebare: De la cele patru portrete reproduse în timp în metale preţioase sau mai puţin preţioase, dar toate reflectând aceeaşi pasiune pentru Eminescu, artiştii gravori au fost inspiraţi şi de locurile natale ale poetului. Vă rog să descrieţi câteva piese care reflectă informaţii despre botezul poetului, locurile copilăriei… (pp. 43 – 44).
Răspuns: (d-l Mihai C.V. Cornaci  a descris piesele specifice apărute în 1979, 1989, 2000, 2006, 2007 ) – (pp. 44 – 51).

Întrebare: Ce vă doriţi să descoperiţi despre Eminescu? (p. 80).
Răspuns: Colecţionarii, potrivit domeniului preferat, şi-ar dori să-şi completeze colecţiile cu piese ce le lipsesc. În calitate de colecţionar de medalistică eminesciană, mi-aş dori, măcar spre vizionare, piesele:
–          „Mihai Eminescu”, realizată de Celesti Fabio, în 1907;
–          „Eminescu, 1 Martie”, Iaşi, 1916;
–          „Mihai Eminescu”, realizată de Ioan C. Dimitriu – Bârlad,  în 1925;
–          „Mihai Eminescu”, realizată de Oscar Han – Constanţa,  în 1934 (p. 81).

D-l Mihai C.V. Cornaci  a prezentat succint activitatea multivalentă a Secţiei Botoşani a Societăţii Numismatice Române de la înfiinţare (septembrie 1982) până astăzi, „şase lustri” în care intervievatul a fost membru, ulterior secretar, al Comitetului de conducere al SNR – SBT (pp. 82 – 113). În continuare, d-na Elena Condrei „a radiografiat” Pasiunea de colecţionar a d-lui Mihai C.V. Cornaci, subliniindu-i caracteristicile şi conturându-i aspiraţiile: „Concluzionând, apelez la o cugetare aparţinând lui Nicolas Chamfort (1741 – 1794), moralist şi pamfletar francez: «Pasiunile fac pe om să trăiască; înţelepciunea îl face doar să existe»”, a răspuns distinsul tezaurar de  obiecte medalistice, filatelice, cartofilice (p. 117). Apoi, intervievatul a prezentat imagini foto din activitatea Cabinetului de Numismatică şi Filatelie înfiinţat de d-lui în cadrul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” – Botoşani, în 2006 (pp. 144 – 163), manifestări cultural – ştiinţifice – educative la care am participat şi eu, cu diferite colective de elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Botoşani, în perioada 1996 – 2013. Un Curriculum Vitae al d-lui Mihai C.V. Cornaci completează informaţiile tematice prezentate deja în paginile cărţii, despre colecţionarul consecvent şi pasionat de la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” – Botoşani (pp. 164 – 185).

A doua carte cu interviuri realizată de Elena Condrei l-a avut ca invitat pe colecţionarul Gheorghe Vasiliu de la Bârlad (jud. Vaslui): Eminescu – ProdaDtrăitor dincolo de nefiinţă. Interviuri cu Gheorghe Vasiliu, Editura Geea, Botoşani, 2013, 135 p. Elena Condrei a prezentat astfel scopul şi finalitatea cărţii sale: „El (Mihai Eminescu) este sursă continuă de inspiraţie pentru colecţionari, care realizează mereu noi plachete, întreguri poştale, piese de cartofilie sau filatelie. Toate vorbesc despre un Eminescu trăitor dincolo de marginea timpului. Despre asta vorbeşte şi colecţia domnului Gheorghe Vasiliu, cu care am abordat acest subiect în interviul de faţă” (p. 14).  Coloana vertebrală a cărţii o reprezintă capitolul: Eminescu – trăitor dincolo de nefiinţă (pp. 15 – 99). Au fost formulate 22 de întrebări cu tematică specifică eminesciană, au fost oferite 22 de răspunsuri generoase, cu reproduceri color sau alb-negru ale unor piese reprezentative.

Întrebare (Elena Condrei): Cum este reprezentată în medalii, plachete, cartofilie, filatelie această legătură spirituală cu geniul eminescian? (p. 28)
Răspuns (Gheorghe Vasiliu):  Legătura spirituală cu geniul eminescian o dă, de fiecare dată, chipul luceferian al poetului cu privirea sa pătrunzătoare, încununată deseori, fie de luceferi, fie de o crenguţă de tei sau de un înger. Mai este şi orientarea realizatorului de materiale dedicate poetului unde acesta apare cu trăsături viguroase, iar încadrarea imaginii poetului este completată, stilizat, cu crenguţe de lauri şi nelipsitul luceafăr. (pp. 28 – 29)

Întrebare: Ce v-a inspirat din spiritul toposului eminescian de la Botoşani şi a fost gravat pe piesele de colecţie? (p. 40)
Răspuns: Dacă analizăm piesele realizate, indiferent de loc şi timp, vom constata ca punct de plecare chipul poetului şi apoi legătura acestuia fie cu poezia, fie cu relaţia sa interumană din acea perioadă şi, de ce să nu recunoaştem, că denumirile manifestărilor „Eminescu – publicist”  şi „Eminescu – om de teatru” au plecat din ţinutul Botoşanilor. (p. 43)

Întrebare: Ipoteşti-– locul copilăriei poetului – este bine reprezentat ca tematică în domeniul numismaticii! Numiţi astfel de piese. (p. 45)
Răspuns: (d-l Gheorghe Vasiliu a enumerat şi a descris piesele medalistice din 1979 şi 2003) – (pp. 47 – 49).

Întrebare: Văd o plachetă cu Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Mihai Eminescu pregătită pentru un eveniment ce se va petrece în anul 2014. De ce apariţia ei cu un an mai devreme? (p. 61)
Răspuns: (…) în perioada 2012 – 2015 să realizăm o serie de piese medalistice prin care să scoatem în evidenţă o serie de personalităţi despre care deţinem un fond documentar. În acest sens ne-am oprit la personalitatea domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu cele mai reprezentative momente şi realizări din timpul domniei sale, precum şi la poetul naţional Mihai Eminescu. (…) în anul 2014 se împlinesc 510 ani de la trecerea la cele veşnice a marelui luptător Ştefan cel Mare şi Sfânt şi 125 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui poet naţional Mihai Eminescu.  (pp. 61; 63)

Întrebare: Ce vă doriţi să descoperiţi despre Eminescu? (p. 99)
Răspuns: Marele nostru poet este un izvor nesecat de inspiraţie, un adevărat univers de cunoaştere. Îmi place să ştiu tot ceea ce se spune despre Eminescu prin creaţie. Aceasta este marea mea preocupare. (p. 99)

Cartea mai include Piese din colecţie, cu reproduceri color de bună calitate (pp. 100 – 110), Participări la activităţi culturale, în aceleaşi condiţii grafice deosebite (pp. 111 – 130), Fişa  bibliografică a d-lui  Gheorghe Vasiliu (pp. 131 – 133), din care aflăm principalele repere cronologice şi profesionale ale vieţii şi activităţii pasionatului colecţionar bârlădean.

Parcurgerea celor două cărţi prezentate anterior lasă impresia că au fost tipărite în grabă, pentru a putea fi lansate la 15 iunie 2013. Altfel nu se explică textul necorectat, cu unele greşeli gramaticale, imaginile fără explicaţii, aşezarea defectuoasă în pagină, în unele cazuri, lipsa indicelui. Îl cunosc personal pe d-l Mihai C.V. Cornaci  şi ştiu cât de migălos este cu un text propriu pregătit pentru tipar. Ideea d-nei Elena Condrei de a realiza cărţi – interviu cu temă este atractivă, bine-venită în peisajul istoriografic botoşănean, dar şi produsul final, cartea de promovare, trebuie să îndeplinească anumite standarde calitative, cantitative şi deontologice.

ProdaD (5)La Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” – Botoşani a fost lansat vol. 15 al periodicului Studii Eminescologice, coordonatori: Viorica S. Constantinescu, Cornelia Viziteu, Lucia Cifor, Cluj, Editura Clusium, 2013. Volumul este structurat tematic astfel: I. Stilistică şi poetică (pp. 8 – 70); II. Studii literare (şi culturale) comparate (pp. 71 – 158); III. Istorie literară (pp. 159 – 204); IV. Restitutio. Un comparatist literar în eminescologie: Zoe Dumitrescu-Buşulenga (pp. 205 – 224); V. Eminescu în traduceri (pp. 225 – 236); VI. Mihai Eminescu: Bibliografie selectivă (2012) – (pp. 237 – 246). Vol. 15 include astfel principalele domenii – teme de cercetare eminescologică, cu o vechime de un secol în Universul Eminescu. În domeniul Stilisticii şi poeticii eminesciene, Ioan Milică („Mozaic şi basorelief în publicistica lui Mihai Eminescu”, pp. 9 – 35), Rodica Marian („Din nou despre „taina” Luceafărului. Criptisme, obscurităţi şi fractură logică în textul antum”, pp. 36 – 60), Anamaria Vasian („Aspecte ale unei estetici romantice / postromantice în construcţia personajului principal din basmul eminescian Făt-Frumos din lacrimă”, pp. 61 – 70) au decriptat noi sensuri şi simboluri în poetica şi ziaristica eminesciană, despre care se credea că s-a spus şi s-a scris totul.

Relativ la Comparatistica literară – culturală eminesciană, Traian Diaconescu („Il dolce de morir desio. Un motiv liric la Petrarca şi Eminescu”, pp. 71 – 82; Glossa. Carnaval social şi satiră metafizică”, pp. 134 – 144), Puiu Ioniţă („Împărat şi proletar – de la ideologia luminilor la estetica romantică”, pp. 83 – 114), Silvia Giurgiu („Spectacolul cunoaşterii. Premisele unui teatru non-dramatic în tradiţia japoneză şi proiectele eminesciene”, pp.115 – 133), Florin Dorcu („Tipuri de iniţiere în opera eminesciană”, pp. 145 – 157) au confruntat teme şi creaţii eminesciene cu categorii identice din alte timpuri istorice şi spaţii geografice, despre care, la o primă vedere, nu s-au făcut asocieri ideatice. Istoria literară a fost reprezentată de studiile lui Constantin Cubleşan („La mormântul lui Aron Pumnul (I)”, pp. 159 – 176), Loredana Cuzmici („Personajul Eminescu”, pp. 177 – 191), Leonida Maniu („Strigoii de Mihai Eminescu. O posibilă întâlnire cu prima iubire”, pp. 192 – 204), care au relevat unele aspecte mai puţin cunoscute din viaţa şi opera lui Eminescu.

Secţiunea Restitutio este rezervată în acest al 15-lea volum de Studii Eminescologice celei care a fost Zoe Dumitrescu-Buşulenga (Un comparatist literar în eminescologie: Zoe Dumitrescu-Buşulenga). Astfel, Lucia Cifor („Eminescologia din perspectiva unui comparatist literar: Zoe Dumitrescu-Buşulenga”, pp. 205 – 210) şi Silviu Mihăilă („Eminescu şi Novalis sau „procesul” Florii albastre”, pp. 211 – 223) au prezentat unele aspecte ale creaţiei eminesciene prin prisma interpretativă a amintitului comparatist literar român. Secţiunea Eminescu în traduceri a inclus două contribuţii: Roxana Adelina Buda („Iubita şi lumea în De ce mă-ndrept ş-acum…”, pp. 225 – 229) şi Ioana Raluca Sabou („Pierdut în suferinţă. Geniul pierdut în meditaţia romantică / Lost in Sufferance. The genius lost in romantic meditation”, pp. 230 – 236) au analizat două creaţii eminesciene traduse în străinătate, care au reuşit să transmită mesajul primar şi mesajul indus al impulsului eminescian. Camelia Strumbea, Irina Porumbaru, Elena Bondor au realizat Mihai Eminescu: Bibliografie selectivă (2012) – (pp. 237 – 246) necesară pentru actualizarea şi completarea periodică a bazei de date referitoare la Marele poet naţional şi internaţional.

În concluzie, Studii Eminescologice (vol. 15, 2013) este un periodic tematic atractiv, incitant, academic, necesar în peisajul eminescologic regional, naţional şi internaţional, cu o cotare valorică recunoscută general şi onorată anual prin calitatea şi cantitatea contribuţiilor publicate, a Simpozionului Naţional „Eminescu: Carte – Cultură – Civilizaţie”, organizat anual la Botoşani la mijlocul fiecărei luni mai din 1997 înainte, a tuturor activităţilor cu tematică eminesciană organizate, derulate şi finalizate la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” – Botoşani.

În iunie 2013 d-na Elena Condrei a mai publicat două cărţi ale sale de literatură: Comoara din cenuşă, Suceava, Editura ProdaD (4)LProdaD (3)idana, 2013, 157 p.; Ursei şi Piatra Fermecată, Suceava, Editura Lidana, 2013, 60 p., prefaţate (ambele!) de Lia Ceran, postfaţată (doar prima!) de Elena Simionovici. Despre cele două cărţi, ce constituie volume succesive ale aceluiaşi roman al copilăriei, Lia Ceran a concluzionat: „Pe parcurs vom înţelege că Ilinca Grădinescu gravitează într-o lume bipolară, care se desfăşoară între acel supranatural oniric juvenil (populat de guşteri, împăraţi şi prinţi cu nume florale) şi lumea reală, uneori atât de absurdă în funcţionare, încât atinge caricatura de sorginte caragialescă. (…) Ursei, câinele şi prietenul fidel al Ilincăi, este un element tonic al istoriilor. La fel ca şi Ilinca, în a doua parte a textului (Ursei şi Piatra Fermecată),  câinele va transgresa condiţia animală, devenind principiu creator cosmogonic, complementar triadei „Ilinca – Maria – Elisa”. Cele două texte, Comoara din cenuşă şi  Ursei şi Piatra Fermecată, par, în acest sens, diferite, deşi situate într-o continuitate temporală de acţiune. Ele sunt, însă, fiecare, în forma sa, la fel de interesante pentru lector”.  (pp. 5 – 6, 7, 8).

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5