2023 s-a dovedit a fi anul marcat de personalitatea celui care a fost Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, unul din precursorii avangardismului românesc, dacă nu chiar cel mai important, scriitor cunoscut mult mai bine sub pseudonimul literar Urmuz. În acest an s-au împlinit 140 de la nașterea acestuia, la Curtea de Argeș și, respectiv,  100 de ani de la misterioasa sinucidere dintr-un boschet „pe șoseaua Kiseleff, în dosul Bufetului”. Cele două borne de reper urmuziene, ca, de altfel, aproape întregul an, au fost marcate printr-o serie de activități culturale și științifice organizate în multe localități din țară, dar de departe s-au evidențiat cele organizate prin grija și strădania distinsului academician Gheorghe Păun și ale prestigioasei reviste „Curtea de la Argeș”.

Manifestările urmuziene au demarat, cum altfel se putea, în străvechea Capitală a Țării Românești, unde, pe durata a trei zile (17-19 martie), s-au desfășurat lucrările „Simpozionului Internațional Urmuz 140-100”.  Au participat cu comunicări peste 30 de urmuzologi din România, R. Moldova, Croația, Italia, Franța, Israel, SUA ș.a., comunicări care au fost adunate în două volume sub îngrijirea aceluiași neobosit Gheorghe Păun. De precizat că o parte dintre acestea au fost publicate într-un prim volum, „Lucrările Simpozionului Internațional Urmuz 140-100 – Curtea de Argeș, România, 17-19 martie 2023”, disponibil la ora lucrărilor, urmat de un al doilea, care include comunicările celor care nu reușiseră să se înscrie la Simpozion, dar au fost prezenți și au susținut respectivele comunicări.

Pe durata Simpozionului, în afara sesiunilor de comunicări derulate în sala festivă a Hotelului „Posada”, au avut loc și alte importante evenimente tematice, astfel: 

• – lansarea emisiunii poștale „Anul Urmuz în Argeș”, alcătuită dintr-un plic „prima zi” având ștampila oficiului poștal din Curtea de Argeș și două timbre cu valorile nominale de 2,30 lei și 19,50 lei, care redau portretul lui Urmuz în variante diferite, realizate de graficienii Harley Liao din Taiwan și Jorge Luis Cabrera Garcia din Cuba;
• – prezentarea albumului filatelic „Pe Argeș în sus. De la Meșterul Manole la Urmuz”, realizat, din inițiativa și cu susținerea Consiliului Județean Argeș, de către Poșta Română;
• – reprezentarea în premieră, pe scena Centrului de Cultură și Arte „George Topârceanu”, a piesei de teatru „Urmuz”, de Valeriu Butulescu, în interpretarea magistrală a actorilor de la teatrul „Alexandru Davila” din Pitești (regia Mona Gavrilaş);
• – vernisajul, în cadrul aceluiași Centru de Cultură, a expoziției internaționale de portrete, „Urmuz văzut de graficienii lumii”, realizată de domnul Nicolae Ioniță din Ploiești, la rândul său un apreciat grafician și caricaturist.

De precizat că acelor care și-au adus o contribuție importantă la cunoașterea vieții și operei lui Urmuz le-a fost oferită Medalia Urmuz, însoțită de Certificatul aferent, iar participanții la lucrările Simpozionului au primit insigna cu chipul acestuia și cartea „Pâlnia și Stamate x 24”, o antologie cuprinzând varianta românească a nuvelei și traducerea sa în 24 de limbi străine.

La sfârșitul lunii martie, Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Revista „Curtea de la Argeș“, Muzeul Național al Literaturii Române și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, în prezența academicianului Gheorghe Păun, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Gabriela Dumitrescu, director de colecții al Bibliotecii Academiei Române și a numeroși urmuzologi și urmuzofili, au vernisat expoziția „Urmuz în arta grafică internațională“. Găzduită de sala „Theodor Pallady“, expoziția a adus în atenția publicului 180 de portrete ale lui Urmuz, realizate de graficieni din 60 de țări. Desenele inedite au fost însoțite de manuscrisele urmuziene, reunite în celebrul caiet roșu (aflat în colecția Bibliotecii Academiei Române), de paginile periodicelor „Bilete de papagal“ și „Urmuz“, precum și de traducerile creațiilor lui Urmuz în diferite limbi de circulație internațională.

Tot cu această ocazie a fost prezentat albumul „Scriitori români văzuți de mari graficieni ai lumii: Urmuz”, editat de Muzeul Național al Literaturii Române cu prilejul Anului Urmuz 2023, la împlinirea a 140 de ani de la nașterea scriitorului.

La 25 octombrie, Biblioteca Metropolitană Bucureşti a fost gazda primitoare a unei noi manifestări urmuziene, „începutul sesiunii de toamnă”, cum plastic o definea domnul Gheorghe Păun, constituită dintr-o emoționantă evocare a scriitorului avangardist, urmată de o expoziţie de portrete ale lui Urmuz („Urmuz văzut de graficienii lumii”) și prezentarea unor cărţi apărute la Editura Biscara (inclusiv volumul „Destine clandestine”, o antologie cu texte participante la Concursul de Proză Scurtă Polaris, în care autorii au trebuit să pornească de la un fragment din textul urmuzian ”Puțină metafizică și astronomie”).

O manifestare urmuziană cu caracter inedit a constituit-o activitatea găzduită, la 10 noiembrie, de Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, intitulată „UrMuzică și Literatură”. După mesajele de deschidere din partea conducerii BCU și al organizatorului, același omniprezent academician Gheorghe Păun, a urmat un memorabil spectacol muzical-coregrafic susținut de membrii Ansamblului de Muzică Contemporană „KlanFar-Kommentar” din Brașov, alături de invitatul lor special, Ion Bogdan Ștefănescu. 

Rând pe rând, cei prezenți în Aula Bibliotecii au avut ocazia de a asculta Fragmentul din Sonata nr. 2 pentru pian, compusă de Urmuz (singura piesă componistică rămasă de la acesta, grație fotografiei făcute de către Sașa Pană după primele patru portative din partitura aflată într-unul din manuscrisele sale – pierdute ulterior), „Plecarea”, compozitor Laura Manolache, „Cronicari. Vuza Canon”, compozitor Violeta Dinescu si „Stupore II”, compozitor Laurențiu Beldean, toate compoziții pe texte de Urmuz. De precizat faptul că ultimele două compoziții au fost prezentate în premieră absolută, printre spectatori prezenți în sală aflându-se și Dan Tudor Vuza, autorul teoriei canoanelor regulat complementare de categorie maximă (cunoscută sub denumirea de „canoane Vuza”).

La 14 noiembrie, Centrul de Cultură şi Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș a fost iarăși gazda opsitalieră a unor noi manifestări dedicate lui Urmuz, astfel: 

• – expoziția „Mari scriitori ai lumii” (curator Nicolae Ioniță, Ploiești), în care au fost expuse 30 de portrete realizate de graficianul brazilian Joao Bosco;
• – expoziția de portrete realizate de către 47 de graficieni (dintre care 37 din străinătate) care au participat la Festivalul de Satiră și Umor „Mărul de Aur”, Secțiunea „Urmuz, portrete/caricaturi”, organizat în cursul lunii aprilie la Bistrița (curator Lucian Dobârtă, artist plastic);
• – lansarea unor cărți de profil (Lucian Costache – Urmuz, Ducu Gheorghiescu – Pe urmele lui Urmuz. Incursiuni bibliografice, ș.a.).

Deoarece Urmuz a fost un mare meloman, inclusiv compozitor, de la eveniment nu a lipsit componenta muzicală, care a fost susţinută de Valeriu Butulescu, autorul piesei de teatru „Urmuz”, jucată în primavară pe scena aceluiași Centru de Cultură.

Anul Urmuz 2023 s-a încheiat ceva mai devreme decât anul calendaristic, la 23 noiembrie, când, din inițiativa domnului academician Gheorghe Păun (care, la fel cum și Urmuz obișnuia să o facă, a împărțit câte o garoafă roșie participanților) și în prezența câtorva urmuzologi, dar parcă mai mulți urmuzofili, a avut loc o slujbă de pomenire la mormântul acestuia de la Cimitirul Bellu. S-au aprins lumânări și candele, s-au împărțit covrigei și colivă, s-a golit un păhărel de vin în memoria răposatului. Și ca un ultim omagiu în acest an secular de la dispariția lui Urmuz, celor prezenți le-au fost oferite exemplare din cartea recent apărută la Editura Magic Print, „Pagini bizare”, o ediție bibliofilă îngrijită de Florin Burican.

Acestea constituie doar o parte din multitudinea de manifestări culturale dedicate lui Urmuz de-a lungul acestui an, între care amintim succint activitățile de la Muzeul Național al Literaturii Române (16 martie – evocarea operei și personalității scriitorului avangardist Urmuz; 24 aprilie – conferințele „Urmuz – între Cosmogonie ironică și Apocalipsă burlescă” de Petre Răileanu și „Urmuz princeps” de Cosmin Pană), Şezătoarea culturală a Facultăţii de Artă a Universităţii Hyperion din Bucureşti, desfăşurată sub sigla „Magnitudinea artistică în Ţara lui Urmuz” (15-17 mai), premiera spectacolului „Urmuz va fi numele său” de la Teatrul Dramaturgilor Români din București, o biografie poetică după viața și opera lui Urmuz alcătuită de Gavriil Pinte (18 iunie), „Epoca Absurdului”, eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău, care a inclus și  conferința cu tema „Vasile Voiculescu și Urmuz”, susținută de Gheorghe Postelnicu (27 septembrie) ș.a.

Nu putem încheia fără a preciza un fapt care s-a dovedit a fi de bun augur pentru întreg anul 2023, acela că, încă din ianuarie, prin decizia Uniunii Internaţionale de Astronomie, un asteroid care până atunci nu avea decât număr (44194), poartă numele Urmuz. Nume care se alătură altor mari personalităţi româneşti, care s-au făcut cunoscute lumii întregi și care astăzi se regăsesc şi pe harta Universului: Mihai Eminescu, Spiru Haret, George Enescu, Constantin Brâncuşi, Elena Văcărescu, Hariclea Darclée ș.a.

Ionel Novac