ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 26 Iun. 2018
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 26 Iun. 2018
Demis Roussos , nume real Artemios Ventouris-Roussos, născut la 15 iunie 1946 în Alexandria-Egipt, decedat la 25 ianuarie 2015, la 68 de ani, la Atena, a fost un cunoscut vocalist și basist, a fost căsătorit de trei sau patru ori, mai întâi cu Monica, care i-a născut o fiică, pe Emily, apoi cu Dominique care i-a dat un fiu, pe Cyril, ambii cântăreți, iar a treia soție i-a fost Pamela Smith, acum Pamela Roussos, soția omului de afaceri român Indrei Rațiu.
Ana Maria Șimon, fosta soție a lui Demis, trăiește în România, o cheamă Pamela, recăsătorită cu fiul lui Ion Rațiu, trăiește de ani buni în Transilvania, la Turda.
A studiat actoria în America, a fost colegă de clasă cu Robert de Niro, a fost fotomodel la Londra, iar după zece ani de mariaj cu Demis, după divorț au rămas buni prieteni, dar soția lui Indrei.
Prima oară a călcat pe pământ românesc în 2001 în probleme de afaceri, iar după trei ani s-a stabilit la Turda, unde locuiește și astăzi, aici l-a cunoscut pe Indei care i-a devenit soț.
„La vârste diferite faci lucruri diferite. Muncesc de 10 ani la Turda şi la această vârstă mi se potriveşte ca o mănuşă. Eu am avut o viaţă norocoasă şi variată şi sunt într-o perioadă în care e bine să şi dau înapoi”, Ea coordonează mai multe proiecte ale familiei Raţiu în România, în aceste zile concentrându-se pe transformarea unei vechi fabrici de bere, declarată patrimoniu industrial, în spaţiu comunitar.
Pamela Raţiu a fost căsătorită cu Demis Roussos timp de 10 ani. FOTO: Arhivă personală
“Fabrica a fost cumpărată acum 10 ani şi s-a dorit transformarea ei în mall, ceea ce s-a dovedit a nu fi o idee bună, întrucât locuitorii din Turda nu au puterea de cumpărare necesară pentru o astfel de investiţie. Între timp, a venit criza economică şi proiectul a fost oprit. Eu am preluat administrarea proprietăţilor din Turda ale familiei în urmă cu doi ani şi fabrica mi-a plăcut extrem de mult. Clădirea, construită în mai multe etape în secolele XVIII – XIX e fascinantă din punct de vedere arhitectural”, povesteşte Pamela.
Cu experieța pe care o are ea vrea o clădire care să servească comunității locale mai multor trebuințe, să fie un centru comunitar, cu o berărie cu terasă, un muzeu al berii, un hotel şi un centru de conferinţe şi, nu în ultimul rând, o fabrică de legume uscate. Teren există, sunt circa două hectare. „Nu vreau să mă laud, dar nu încep ceva ce nu intenţionez să termin. Secretul reuşitelor mele este că ştiu foarte bine să mă vând, pentru că trebuie să ştii să te vinzi pe tine, înainte de a vinde un produs. Un alt secret e să observi ce se întâmplă în jurul tău, să faci un studiu temeinic înainte să începi ceva, să asculţi oamenii. Sunt foarte deschisă să primesc sfaturi şi să colaborez cu specialişti”.
Prima experienţă de manager ea a avut-o la 20 de ani, când a coordonat un salon de coafură din New York, deţinut de familia Rockefeller. „Am avut în primul an o cifră de afaceri de 137.000 de dolari, ceea ce a fost extraordinar. Îmi amintesc că peste un an şi jumătate am plecat, dar Patrick Rockefeller a insistat să fiu adusă înapoi”, își aduce aminte și relatează..
Pamela Raţiu vrea să transforme fabrica de bere într-un centru comunitar modern
Pamela cu un proiect european de 1,4 milioane de euro
Tot ea povestește: „În luna septembrie se va inaugura Centrul comunitar format din două hale foarte mari, având o capacitate de 150 de persoane. Aici se vor pune în scenă piese de teatru, pentru că teatrul din localitate e deschis de două-trei ori pe an; se vor proiecta filme, pentru că oraşul nu are cinematograf; vom muta aici proiectele fundaţiei Raţiu precum clubul de debate, atelierul de teatru, centrul de voluntariat; va fi un loc de întâlnire pentru tineri, pentru persoanele în vârstă, dar şi pentru tinerele mame; avem promisiuni cu privire la o donaţie de calculatoare pentru a face un centru de training IT pentru tineri”.
Până acuma, s-au investit 21.000 de euro şi pentru finalizarea proiectului mai e nevoie de 7.000 de euro. De asemenea, zilele trecute în curtea fabricii a fost amenajată o scenă în aer liber, unde vor fi găzduite concerte, proiecţii de filme, teatru şi orice tip de eveniment comunitar la care pot participa maximum 200 de persoane. De asemenea, Pamela a câştigat o finanţare europeană de 1,4 milioane de euro pentru realizarea, tot aici, a unei fabrici de legume şi fructe uscate. În acest moment, ea negociază cu mai multe bănci împrumutul necesar investiţiei.
Pamela Raţiu vrea pentru ONG-uri un antreprenoriat social. Adică pe lângă faptul că va amenaja în fabrică un centru comunitar, un muzeu al berii şi o zonă de concerte în aer liber, toate destinate locuitorilor, în clădire vor funcţiona și activităţi comerciale, cum ar fi o berărie sau un hotel, care să poată susţine financiar proiectele comunitare ale fundaţiei.
„E o idee total nouă în România, argumentează. Mi-a luat un an şi jumătate pentru a face echipa cu care lucrez să înţeleagă ideea. Acum 6 luni, am făcut un atelier cu 19 ONG-uri din ţară despre antreprenoriatul social şi oamenii au respins ideea, motivând că o asociaţie trebuie să facă muncă pro bono. Dar, în SUA, Anglia sau Australia, majoritatea ONG-urilor fac antereprenoriat social demult şi au motive serioase: finanţările de la stat sunt tot mai mici şi e din ce în ce mai greu să găseşti corporaţii care finanţează, pentru că au propriile proiecte”.
Ea exemplifică artând că şi regina Angliei are magazin de suveniruri, din vânzarea cărora se susţin proiecte sociale. „Dacă vrei ca asociaţia ta să aibă o activitate pe termen lung, aceasta trebuie să fie sustenabilă. Mi se pare de bun simţ pentru că nu poţi cere constant bani de la cineva
Dovada faptului că acest mecanism funcţionează este cafeneaua fundaţiei Raţiu din Turda- Papion: „La aproximativ un an de la deschidere, cafeneaua culutrală a devenit o sursă de finanţare pentru fundaţie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Pensiunea Raţiu de la Petreştii de Jos, realizată din fonduri europene”.
Voluntarii au construit o scenă, pentru evenimente în aer liber, în curtea fabricii
„Dracula nu e un ambasador bun, ar tebui promovat Vlad Ţepeş”
„Peisajul românesc e unic. E apreciat de oameni precum prinţul Charles, care vine aici de 17-18 ani. El e interesat de pajişti. Vine şi se uită ore întregi la pajişti”,. „Un avantaj important e multiculturalitatea, aici existând o moştenire culturală foarte variată a românilor, saxonilor, ungurilor, romilor. Aceasta se reflectă în bucătărie şi în tradiţiile care sunt absolut unice. Acestea trebuie să fie preţuite şi promovate. Ar trebui să se evite atracţii precum Dracula şi să fie promovată cultura originală. Dracula nu e un ambasador al Transivaniei, Vlad Ţepeş ar trebui promovat. Acum câţiva ani, de Revelion eram în Elveţia şi treceam printr-o piaţă. Întrucât eram îmbrăcată cu o capă din blană foarte spectaculoasă, paparazzi erau în delir. <<De unde eşti?>>, m-au întrebat. <<Din Transilvania>>, le-am răspuns. <<De unde ai haina aceasta?>> << A fost făcută în Transilvania, pentru că în Transilvania, aşa ne îmbrăcăm>>. M-am distrat cu ei”, spune reporterilor, râzând, fosta vedetă, pe net, de unde ne-am îmrumutat și noi.
De la Londra la Turda
Turda e…Turda
Turda „E unul dintre cele mai frumoase oraşe din România, are istorie, are o arhitectură interesantă, sunt multe biserici, mina de sare. Cel mai mult îmi place munca pe care o fac aici, care mi-a dat posibilitatea să întâlnesc mulţi oameni interesanţi. De asemenea, îmi place faptul că echipa de la fundaţie e ca o mare familie”, „Acum patru ani, m-am întors în Manhatan, care era pentru mine, la 20 de ani, locul ideal. Nu-mi puteam imagina să trăiesc altundeva. Dar acum, mi se pare schimbat, murdar, nesigur, n-aş vrea să trăiesc acolo. Nici la Londra nu aş locui, deşi îmi place foarte mult. Londra pe care o cunosc eu e alta, nu e aşa de agitată. „La fiecare două luni, mă duc la Londra, în Elveţia merg destul de des, în Washington merg anual. Săptămâna viitoare mă duc la Budapesta să văd expoziţia Toulouse Lautrec. Nu mă plicitisesc niciodată”. „Când eram căsătorită cu Demis Roussos m-am mutat într-un sat din Peloponez. Îmi place la ţară. Avem o proprietate la Petreştii de Jos, lângă Turda, unde fac naveta”.
Ea are o viaţă liniştită la Turda, dar şi foarte activă. Îşi bea cafeaua în grădină, are câini, pisici, papagali. Are prieteni buni la care merge la cină, este clientă fidelă a unui magazin Plafar din Turda, dar şi a Muzeului de Istorie, despre care are numai cuvinte de laudă. Cu toate acestea, săptămâna ei de muncă este de şapte zile şi dacă dimineaţa începe la Turda, se poate termina la Londra sau la Paris.
„Mă simt bine la Turda, altfel n-aş sta aici”, concluzionează Pamela și prin ea reporterul.
Colegă cu Robert de Niro şi cu Liza Minelli
Pamela Roussos Raţiu s-a născut în Los Angeles, California, în 1948,era cu doi ani mai tânără decît Demis, familia sa având origini irlandeze, belgiene, germane şi chinezeşti; Mama ei a lucrat în domeniul managementului hotelier, în timp ce tatăl a fost un fermier în Texas.
Pamela a fost crescută de bunici în Beverly Hills, Springfield Missouri şi St. Petersburg Florida. A studiat vioara, iar la 12 ani a obţinut o bursă la Universitatea de Stat din Florida şi apoi s-a înscris la Conservatorul din Cincinnati. La 19 ani, a decis să se mute în Manhattan şi a luat lecţii de teatru de la celebra Stella Adler, fiind colegă cu Robert de Niro. După câţiva ani, s-a mutat la Londra, unde a fost model pentru numeroşi designeri britanici şi europeni. În această perioadă a vieţii a lucrat cu vedete precum Andy Warhol, Liza Minelli, Sylvana Mangano sau Lauren Bacall.
Indrei Raţiu
In 2004, s-a căsătorit cu Indrei Raţiu (fiul lui Ion Raţiu) şi s-a mutat la Turda, unde se ocupă de proiectele familiei. Este director executiv al Fundaţiei Caritabile a familiei Raţiu, administrator al Turda Development, iniţiator şi coordonator al proiectului hotelier „Ratz de Nagylak”, preşedinte al Asociaţiei Transilvania Fest, membru al consiliului director al Centrului Raţiu pentru Democraţie (CRD), preşedinte al filialei din SUA a Fundaţiei Raţiu. Ea a iniţit programul CRD de combatere a traficului de persoane “Nu e de vânzare – Alege pentru binele tău”, Clubul de Debate, Atelierul de Teatru şi Centrul de Voluntariat. Pamela Raţiu a primit Medalia Regelui Mihai I pentru Loialitate în 2011.
În 2001,cum s-a spus, ea a călcat pentru prima oară pe pământ românesc, cu afaceri. Trei ani mai târziu, a găsit aici o iubire dublă: Turda, oraşul unde locuieşte, şi pe fiul lui Ion Raţiu, Indrei, care i-a devenit soţ. Indrei Rațíu, născut la Londra la 12 iulie 1946, a studiat la Bryanston School și John-s College Cambridge, cu masterat în limbi moderne, a lucrat în diverse domenii – presă, management, consultanță. În 2004 s-a mutat în România, locuiește la Turda și împreună cu Pamela coordonează Centrul Rațiu pentru Democrație.
Cu prima soție, Ioana, are un băiat de 24 de ani, care este la Paris, unde îi este și mama.
Indrei, în România, mai este implicat în afaceri imobiliare şi în activităţile Fundaţiei Raţiu.
De mai bine de 13 ani, e mâna de fier care coordonează proiectele fundaţiei familiei. Străinilor, Pamela Raţiu le spune că e din Transilvania şi îi invită să descopere Turda, oraşul care a adoptat-o. Un loc unde slănina tradiţională nu se compară cu nicio delicatesă din lume.
Pamela este mâna de fier care coordonează proiectele fundaţiei Raţiu în România.
Acum, vrea să transforme o fostă fabrică de bere într-un un loc unde oamenii săraci să găsească ajutor, iar cei care iubesc filmul, muzica sau treatrul, un colţ de cultură.
În 2011, ea a primit o distincţie din partea Casei Regale din România (“Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate”) şi i-a fost înmânată de însuşi Regele Mihai I.
La 66 de ani, Pamela are o viaţă activă. Ştie sigur că dimineaţa ei începe la Turda. Ziua, însă, se poate încheia la Paris sau la Roma.
Să nu uităm, în aprilie 2010, fiul lui Ion Rațiu și soția sa Pamela Roussos-Rațiu au fost prezenți la Zilele Municipiului Botoșani, prilej care le-a dat posibilitatea să viziteze și Ipoteștiul, conacul de la Călnești, târgul meșterilor populari desfășurat în localitatea cu manifestările sărbătorești…
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania