Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

CASINA ROMÂNĂ, UN SPAȚIU SACRU AL ROMÂNISMULUI BISTRIȚEAN

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

CASINA ROMÂNĂ, UN SPAȚIU SACRU AL ROMÂNISMULUI BISTRIȚEAN

Primit pentru publicare: 16 Sept. 2018
Autor: Mircea DAROȘI, Bistrița
Publicat: 17 Sept. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

  Am trecut de-atâtea ori pe lângă clădirea monumentală din apropierea Catedralei Coroana din Bistrița, dar n-am știut până acum că în spațiul actualului sediu al Protopiatului Ortodox Român, își desfășura activitatea ,,Casina Română”, acel club democratic al bistrițenilor, care pregăteau marele eveniment de la 1 Decembrie 1918.  Despre rolul istoric al acestei societăți cultural-politice, ne vorbește preotul profesor Nicolae Feier, iscusit cercetător și istoric, în lucrarea sa intitulată ,,Casina Română din Bistrița ”, apărută recent în Editura ,,Nosa Nostra ”și lansată de curând, într-un cadru festiv, în Piațeta Panteonului bistrițean. Este o carte de-o mare valoare documentară în care se oglindește contribuția intelectualilor bistrițeni la înfăptuirea Unirii de la Alba Iulia. Din bibliografia utilizată de autor în argumentarea acestei lucrări, m-au impresionat numeroasele citate preluate din ,,Memoriile ” lui Pavel Tofan, originar din satul Nepos, cunoscut și sub numele Delavărarea, despre a cărui personalitate am amintit și eu în lucrările pe care le-am publicat pînă acum. Întors de pe frontul din Italia, în toamna anului 1918, unde îndeplinise rolul de medic veterinar-șef, atașat comandantului II Armată din Valea Brenta a regiunii Tirol, Pavel Tofan este surprins de imaginea acelei perioade de adânci frământări, când se pregătea marele eveniment. Atmosfera era tensionată, spune el în ,,Memorii ”, iar orașul (Bistrița) părea un furnicar proaspăt răvășit, ale cărui furnici alergau de-a valma în sus și în jos, în dreapta și în stânga și iarăși îndărăt, fără un pic de odihnă ”. Venit de pe front, el ,,aduce informații despre ceea ce făceau națiunile ținute în robie în Inchisoarea Popoarelor, așa cum era numit Imperiul Austro-ungar”. Casina Română devine spațiul în care ,,bistrițenii și-au luat soarta în mâini, anunțând împlinirea visului”. Pavel Tofan devine membru al acestei societăți, face parte din Sfatul  Național Român din Bistrița, fiindu-i repartizate sarcini concrete privind organizarea Gărzilor Naționale de pe Valea Someșului, este numit ,, Tribun al Poporului ”, ține conferinţe sub egida Astrei, are întâlniri cu intelectualii bistriţeni şi cu oamenii din satele someşene, în mijlocul cărora se deplasează pe jos sau cu căruţa, în condiţii deosebit de grele. Era convins că a sosit momentul să declare deschis în faţa oamenilor : ,,sîntem liberi.’’ Avem dreptul să hotărâm asupra sorţii şi apartenenţei noastre. Idealul nostru de sute de ani a fost şi este Unirea cu toţi fraţii noştri români, aşa că visul stramoşilor noştri şi al nostru îl vedem astăzi împlinindu-se, prin urmare, vrem să dispară hotarele artificiale dintre noi, vrem să trăim cu toţii într-o Românie Mare”

      Din același document al lui Pavel Tofan rezultă și componența Sfatului Național Român, al cărui președinte este dr.Gavril Tripon și spre satisfacția mea, unul dintre vicepreședinți este neposanul  Dionisie Login, cel care, după Marea Unire, în 1927, va deveni prefectul județului nostru. Membrii acestui organism sunt aleși din rândul tuturor categoriilor sociale : avocați, medici, preoți, finanțiști, profesori, funcționari, hotelieri, ofițeri, meseriași, țărani fruntași, studenți și ajutori de ofițeri din teritoriu. În Casina Română a fost făcută și reorganizarea județului.Un capitol distinct al lucrării evidențiază misiunea Casinei Române din Bistrița și anume, aceea de a ține legătura cu cei care au fost artizanii Marii Uniri : episcopul Iuliu Hossu, contactat la Gherla, Vaida Voievod la Dej, Nicolae Bălan la Sibiu, Ionel Brătianu și Solomon Haliță la Iași. Dar cel mai important moment  petrecut în Casina Română este ziua de 29 octombrie 1918, când Bistrița a ieșit din ,,închisoarea ” națiunilor, fiind primul oraș transilvănean care s-a proclamat liber. Un document important pe care l-au primit cei 37 de delegați bistrițeni și năsăudeni pentru Adunarea de la Alba Iulia a fost ,,Credenționalul ”, adică acea împuternicire care dădea dreptul de acces pentru fiecare participant în Marea sală a Unirii, precum și dreptul de vot și de decizie, act care a fost sfințit împreună cu steagul bistrițenilor, la 26 noiembrie 1918, în grădina bisericii, pe locul unde s-a ridicat Panteonul.

      Lucrarea preot.prof. Nicolae Feier scoate în evidență și marile personalități ale vremii care au trecut pragul Casinei Române din Bistrița, între care, Alexandru Vaida Voevod, mitropolitul Ardealulului Nicolae Bălan, patriarhul Miron Cristea, Vasile Goldiș, Nicolae Drăganu, Nicolae Iorga, I.C.Brătianu, Iosif Vulcan și alții. Un rol important în desfășurarea activității Casinei Române din Bistrița l-a avut avocatul dr. Victor Onișor, căruia Marea Adunare Națională i-a încredințat în 2 dec. 1918 înalta misiune de Secretar General al Cosiliului Dirigent- afaceri interne, având rolul de a organiza noua administrație românească în toată Transilvania. Pe frontispiciul clădirii Protopopiatului Ortodox din Bistrița, prin grija prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii din acest oraș, a fost așezată o placă  comemorativă, care amintește că în această clădire a funcționat Casina Română, societate cultural- politică a românilor ardeleni care, de-a lungul ființării sale, a ținut trează conștiința românilor în lupta pentru unitatea națională. Cartea preotului Nicolae Feier este un Remember al istoriei bistrițene prin care cinstește cum se cuvine, atât evenimentul de la 1 Decembrie 1918, cât și pe cei care au luptat pentru înfăptuirea marelui vis al neamului nostru.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.568 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2019 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5