Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 3 (135), Martie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Cu Izoleta… la plimbare (Românii au umor)

Primit pentru publicare: 16 Martie 2020
Autor: Prof. Vasile LEFTER, Focșani
Publicat: 17 Martie 2020
© Vasile Lefter, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

                               Cu Izoleta… la plimbare
                                                           (Românii au umor)

       La serviciul de urgență 112, telefoanele sunau fără pauza. Dispecerii de serviciu scriau de zor în registru, trimiteau salvări în toate direcțiile. Își schimbau din când în când masca murdară și zdrențăroasă.
       Doamna Manuela era de serviciu la linia specială de ultra urgențe. Era cam miezul nopții ,oră la care oamenii mai ațipesc. Telefonul din față îi sună prelung și strident. La capătul firului se auzi o voce bărbătească anemică, parcă suferindă.
      Doamna Manuela avansă întrebările clasice: nume ,prenume. Ce problemă aveți, de unde veniți, unde vă aflați în prezent etc.
      Bărbatul îi răspunse doamnei Manuela la toate întrebările, inclusiv la ultima. Conversația finală cea mai importantă:
-Aveți corona virus, domnule  ?
-Doamna Manuela , v-am spus de la început că am „corola virus”, ce naiba, nu ne mai înțelegem?
-Cum se manifestă?
-Ciudat, doamnă ciudat. N-aș putea să vă descriu exact, dar am nevoie de o izoletă.
– Domnule dragă, noi stabilim de ce aveți nevoie.
– Doamnă , vă repet.Vin din zona roșie, din Verona. Am avut nesăbuința să o iau în brațe pe Julieta, care cred că era deja infectată. Nu m-am putut abține. Alții i-au sărutat chiar sânii. Eu nu! Doar am mângâiat-o pe talie. Dracul m-a pus! Sigur sunt atins de „corola”.
-Așteptați. Tocmai am liberă o izoletă .V-o trimit pe strada îngustă,numărul 13, colț cu 14.
– Mulțumesc, domniță. Feriți-vă de corolă. E periculoasă că te face să fabulezi.

       După doar cinci minute, izoleta și doi brancardieri fură lângă nefericit. Medicul însoțitor își începu și el interogatoriul. Ambulanța pornise deja în trombă spre spital Pacientul era izolat complet de exterior și nu știa cum să iasă din încurcătură. Făcu semn însoțitorilor că vrea să spună ceva. Aceștia puseră în priză microfonul de comunicare cu exteriorul.
-Ce vrei să ne spui?
– E o neînțelegere.Eu la început am chemat izoleta, fiindcă nu mai aveam cu ce să ajung în Cartierul Militar. Nu circula niciun mijloc de transport.
 În al doilea rând, eu nu vin din Italia, ci din Hăulișca munte, unde n-a auzit nimeni de Julieta.
În al treilea rând , eu nu am spus nimic de corona virus. Pe înregistrări se vede că am spus despre  faptul că boala mea este „corola”. Mă refeream la Lucian Blaga cu admirabilul poem expresionist „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”. Ei, ce ziceți?
-Vreți să ne aburiți. V-am cărat cu izoleta de ne-am cocoșat. Cele 120 de kilograme necesită cric, nu doi brancardieri necăjiți.
– Ce facem cu dumnealui , doamna doctor?
– Păi, să plătească o amendă de 5000 de lei, conform protocolului. Nu avem ce face. Era mai ieftin cu taxiul. Și, ca să nu regrete, spuneți-i acestui domn ce este aceea o izoletă. Poate mai învață și alți plimbăreți:
„Izoleta este un tip special de targă zolată de exterior,folosită pentru transportul pacienților cu risc mare de transmitere  a agenților patogeni.”

        După această istorioară aproape adevărată, apare o întrebare: Cu ce este mai bine să călătorești? Cu taxiul ,autobuzul, tramvaiul sau cu Izoleta?
Cine e curios din fire poate să experimenteze pe propriul buzunar.
Și dacă amicul nostru va câștiga la apel? El nu a spus că suferă de „corona”, ci de „corola”. Dacă fetele de la dispecerat își aminteau de paronime, totul se termina fără judecată. Să așteptăm sentința!