Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI LA 125 DE ANI ( I).EUGENIA C. SAVINESCU

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI LA 125 DE ANI ( I)
EUGENIA C. SAVINESCU – prima directoare a Externatului secundar de Fete, viitorul Liceu „Carmen Sylva” din Botoşani

Autor, prof. Mihai MATEI

În primul ordin pe care îl trimite Ministerul Instrucţiunii, semnat de Spiru Haret, Externatului secundar de fete din Botoşani, din 4 septembrie 1887, nr. 11983, domnişoara Eugenia Savinescu este numită director şi suplinitoare a orelor de limba franceză şi germană, retribuită cu suma de 280 de lei pe lună. Cine era această tânără domnişoară – directoare? Era una din cele trei fiice ale profesorului C. Gh. Savinescu, distins director la liceul de băieţi şi apoi „Laurian” din Botoşani, numit titular pe catedra de ştiinţele naturii, la această unitate, încă din 1862.. Venit din Iaşi, fiu de preot, C. Gh. Savinescu a devenit repede „omul devotat al şcolii şi cetăţeanul de vază al acestui oraş” cum avea să spună, mai târziu un strălucit elev al său, binecunoscutul profesor N. Răutu.

C. Gh. Savinescu a fost ales, mai multe legislaturi, membru în Consiliul Judeţean, unde s-a manifestat ca o persoană deosebit de activă, cu influenţă, prezentând deseori rapoarte, conducând şedinţe generale ale acestui organism, postură ce i-a favorizat şi propunerea de înfiinţare a unei şcoli secundare pentru fete în oraşul Botoşani. Acest lucru i-a reuşit, fiind sprijinit şi de alţi intelectuali ai oraşului.

Remarcăm preocuparea lui pentru instruirea propriilor săi copii: astfel, Olga C. Savinescu va fi licenţiată în Filologie modernă, la Universitatea Bucureşti, făcând apoi studii speciale de limbă şi literatură franceză la Paris. A fost directoarea Şcolii de fete „Despina Doamna” din Botoşani, „între cele mai bune din ţară”, cum nota, într-un act, un organ superior de control, în 1924. Elvira C. Savinescu, bacalaureată şi cu studii speciale de germană la Viena, a fost mai întâi prima secretară a Externatului secundar de fete, suplinitoare pe catedra de limba germană şi apoi subdirectoare a Şcolii Normale de învăţătoare „Despina Doamna”, muncind pentru bunul renume al şcolii. Ramiro C. Savinescu a devenit avocat şi membru în Consiliul General al Uniunii Avocaţilor, decan al baroului Botoşani, în perioada 1912 – 1919, prefect al judeţului, şeful Organizaţiei locale P.N.L., în anii 1922 – 1923, deputat în Parlamentul României în mai multe legislaturi şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Dintr-o asemenea familie făcea parte tânăra noastră domnişoară – directoare.

Eugenia C. Savinescu are marele merit de a pune bazele înfiinţării şi dezvoltării Externatului secundar de fete care la apariţie nu avea nici un fel de bază materială. Viitoarele eleve s-au înscris la Liceul „Laurian”, de aici s-a împrumutat mobilierul necesar amenajării casei Vasilovici, din strada Sfinţii Voievozi, închiriată cu 1800 lei lunar.

Foarte activă, Eugenia C. Savinescu obţine de la minister bani pentru cheltuieli de cancelarie, rechizite de birou, lemne de foc şi plata unui om de serviciu. În prima clasă au fost înscrise, după un serios examen, 44 de eleve, iar în anul următor erau 52; la sfârşitul anului şcolar 1888 – 1889 asistă la examen şi cunoscuţii profesori universitari I. Caragiani şi Grigore Cobălcescu.

Curând, inventarul şcolii s-a îmbogăţit, atât cu mobilier specific, material didactic, în special pentru matematică şi geografie, tablouri şi o bibliotecă. Paralel cu preocuparea directoarei de sporire a zestrei didactico – materiale a şcolii, face insistente intervenţii la minister pentru asigurarea unui local propriu. Astfel, printr-un raport, cu nr. 30, din 13 0ctombrie 1889, a solicitat suma de 100.000 lei. Ministerul, pentru început, nu a aprobat, dar insistenţele directoarei vor continua în anii următori. Mai notăm şi faptul că, la sfârşitul anului şcolar 1889 – 1890, la examenele terminale care s-au desfăşurat, au asistat, alături de Eugenia C. Savitescu, şi profesorii universitari Petru Poni şi I. Găvănescu.

La 1 septembrie 1890, predă direcţiunea şcolii unui cadru didactic titular, dar va reveni, numai pentru un an, în perioada 5 iulie 1903 până pe 8 aprilie 1905, când îşi va da demisia. În luna iunie 1891 s-a prezentat la un concurs organizat la Iaşi, luat cu mare succes şi devenind astfel titulară pe catedra pe care o suplinise. Pentru anul şcolar 1893 – 1894 şi-a luat concediu, completându-şi studiile de limba franceză, la Paris, la „College Sevigne”. După aceasta, prin Înalt Decret Regal, a ocupat catedra de limba franceză, de la această şcoală, a cărei temelie o pusese, funcţionând fără întrerupere până la 1 ianuarie 1932, dată când se retrage la pensie. Pentru meritele sale, Eugenia C. Nicolau (după căsătoria cu magistrul G. Nicolau) a fost decorată cu „Răsplata muncii pentru învăţământ”.

Aceasta este, foarte laconic prezentată, viaţa şi munca Eugeniei C. Savinescu, prima directoare a instituţiei şcolare ce avea să fie Liceul „Carmen Sylva” şi apoi prestigiosul Colegiu de astăzi „Mihai Eminescu” din Botoşani. Numele său stă cu cinste înscris în tabloul foştilor directori, în holul de primire al liceului, la locul întâi, nume venerat de toţi cei care i-au urmat, ca profesori şi ca directori.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5