Cenaclul literar « Radu Stanca »-Medalion literar :« Primăvara are chipul mamei”-13 martie 2019

Primit pentru publicare: 14 Mart. 2019
Autor: Liliana DEREVICI
Publicat: 16 Mart. 2019
© Liliana Derevici, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Ședința cenaclului literar „Radu Stanca” patronat de „Liga Scriitorilor Români”, al „Centrului multifuncțional de servicii integrate pentru vârstnici nr. 2”  din Cluj-Napoca, din luna martie a fost dedicată zilei femeii, după cum era de așteptat. Ce poate fi mai scump și mai frumos în lumea aceasta decât chipul femeii, al mamei care este asemuit cu o veșnică primăvară!

Întâlnirea de azi, 13 martie, în prezența unui numeros public a fost deschisă de președintele cenaclului, scriitorul AL. FLORIN ŢENE care a anunțat tema reuniunii:” Primăvara are chipul mamei”. Pentru început i s-a dat cuvântul coordonatoarei centrului, doamnei LIGIA BOCŞE. Dânsa a menționat că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la înființarea centrului, eveniment care va fi marcat printr-un spectacol special cu invitați de renume. Tot 20 de ani se împlinesc și de la constituirea cenaclu literar « Radu Stanca » și se intenționează să se lanseze o revistă a centrului în care un spațiu aparte îl va ocupa și cenaclul nostru unde cei care scriu, care se manifestă artistic, literar, vor fi promovați iar munca lor va rămâne menționată în istoria centrului. Revista va apare trimestrial iar numele revistei va fi ales ulterior prin propuneri sugerate de noi. În primul număr scriitorul AL. FLORIN ŢENE va prezenta istoricul cenaclului și oricine dorește să scrie o părere, o recenzie, despre un eveniment personal, colectiv, social este bine primit.

În continuare domnul președinte al cenaclului, AL. FLORIN ŢENE a prezentat derularea propriu-zisă a ședinței cenaclului. La început domnia sa a vorbit despre istoricul zilei, apoi au fost prezentate creații proprii, poezii și alte materiale legate de femei, mame, soții iar în final domnul profesor VASILE SFÂRLEA a citit un caleidoscop literar legat de această zi.

 Din istoricul zilei de 8 Martie, redactat de domnul AL. FLORIN ŢENE  reținem că în 1910 la Copenhaga s-a luat hotărârea de a sărbători 8 Martie ca zi Internațională a Femeii. Au fost menționate țările în care se sărbătorește această zi și modalitatea de prăznuire. În România putem aminti de flori, cine romantice, cadouri și mici petreceri în familie sau în cadru social. Completări au fost aduse de domnul profesor VASILE SFÂRLEA care a afirmat că prima țară care a recunoscut egalitatea femeii cu a bărbatului este Finlanda în anul 1906. Iar doamna ziaristă MARIA FLOREA a adăugat în ce constă emanciparea femeii: recunoașterea dreptului de a fi considerată egală cu bărbatul și de a participa la viața socială.

Două memorabile și deosebit de sensibile poezii de suflet dedicate soției și mamei au fost citite de către scriitorul AL. FLORIN ŢENE: „Cuvinte din livezi” și „Lumină pentru Mama”, care au fost răsplătite cu multiple aplauze.

„A trecut când, atât amar de vreme?
Iubito, peste noi se-aștern zăpezi
Eu sunt aici alături, nu te teme
Și-ți mai culeg cuvinte din livezi.” („Cuvinte din livezi”)

„În fiecare zi îți aprind din inimă lumina
Lumânare, mamă, pentru sufletu-ţi umil
De am greșit îmi port și-acuma vina
Furnicilor strivite sub călcâiul de copil.”( „Lumină pentru Mama”)

Domnul GHEORGHE ŞOPTIREANU, a citit din creațiile sale trei poezii dedicate mamei: „O mamă dulce”, „Dorul de mamă”, „Mama” din volumul său, „Din roua amintirilor”. Să amintim și de gestul gingaș de a oferi fiecărei femei care a participat la cenaclu o poezie scrisă de domnia sa: « Femeia, fericirea vieții » :

 „Femeia, fericirea vieții omului,
Templu sacru de închinare,
Cifrul deschide a ei stare
Misterul din adâncul sufletului.”

Alte completări au fost aduse de domnul GHEORGHE CIUBUCĂ care a vorbit despre importanța mamei și a femeii în lume, despre femei care au luptat pentru emancipare și obținerea drepturilor femeii. Despre rolul și contribuția femeilor în știință a amintit doamna ziaristă MARIA FLOREA. Iar doamna poetă TITINA NICA ŢENE a dezvăluit amintiri de familie legate de rolul femeii și a soției  în viața noastră. Doamna coordonatoare a centrului LIGIA BOCŞE și-a amintit de câteva figuri de femei celebre care și-au pus amprenta în viața domniei sale, acestea fiind soția domnului academician Ionel Haiduc, care a sensibilizat-o prin rafinamentul și finețea prin care își conducea studenții, doamna academician Zoe Dumitrescu Bușulenga prin competența și prestația sa dar și prin desăvârșita credință în Dumnezeu, concluzionând că egalitatea dintre bărbați și femei constă în echilibrul acestora, în diferențele caracterelor lor, femeile manifestând în special delicatețe, frumusețe, finețe, fiind bune gospodine. Apoi ne-a citi poezia sa “…și un pepene verde”.

Alte modele de femei care au marcat sufletul și mintea domnului profesor VASILE SFÂRLEA au fost doamna Veturia Goga și doamnele directoare ale școlilor prin care a trecut, ele remarcându-se prin comportamentul ireproșabil și apropierea lor sufletească.

Virtuți ale femeilor apreciate de doamna poetă TITINA NICA ŢENE sunt simplitatea și sinceritatea. Fiind în Postul Mare premergător Paștelui domnia sa a citit o minunată poezie de preot Sorin Croitoru; „Să-i ceri iertare lui Hristos”.

Doamna MĂRIOARA MUREŞAN a evidențiat frumusețea femeii printr-o poezie „Frumoasă ești” a domnului Ioan Sabin Pop, poezie care a marcat-o pe dânsa.

Alte femei deosebite aduse în discuție au fost Marie Curie, savantă poloneză stabilită în Franța care este singura câștigătoare a două premii Nobel, fiind dublu laureată în fizică și chimie. La fel un alt nume prestigios este Ana Aslan fiind remarcată prin contribuții aduse în dezvoltarea gerontologiei. Sau Elena Cuza, soția domnitorului Ioan Cuza care a creat primul orfelinat din Europa, din contribuția soțiilor boierilor, ieșind în evidență prin judecata, logica și inteligența sa. Soția lui Radu Gyr este un alt nume remarcabil. Maria Tănase, numită de Nicolae Iorga„pasărea măiastră”, interpretă de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe a fost distinsă cu numeroase premii și decorații.

Spre regretul nostru trebuie să mărturisim cu tristețe că avem și personalități feminine care au înspăimântat România cum este poeta și regizoarea Medeea Iancu, o protestatară care a fost premiată de Editura “Cartea Românească” la Botoșani în 2018 de Ziua Culturii Naționale la 15 ianuarie, ziua dedicată lui Eminescu, premiată pentru poezia sa „Manifest”, pentru care a primit un avertisment din partea poliției pentru vulgaritate, violență și obscenitate. Dânsa a afirmat că a citit acest poem pentru a atrage atenția asupra violenței făcută de bărbați asupra femeilor, abuzului, hârțuirii. Au fost puse în discuție de către doamna scriitoare ELENA LUCIA LOCUSTEANU, LIGIA BOCŞE și AL. FLORIN ŢENE promovarea non-valorilor, a urâtului, a vulgarului și a patimilor, în întreaga Europă, evidențiindu-se lipsa gustului estetic cu care noi încercăm să reeducăm.

Ședința s-a terminat prin spicuiri din personalitățile sărbătorite în martie făcute de doamna scriitoare ELENA LUCIA LOCUSTEANU  din Topârceanu, Mircea Eliade cu Maitreyi, Nichita Stănescu, matematicianul și poetul Dan Barbilian, Macedonski.

Următoarea ședință va avea loc în 10 aprilie la ora 11.