La sfârșitul lunii noiembrie, apărea în peisajul tehnologiei un chatbot care pare să revoluționeze modul în care dispunem de limbaj și colaborăm cu inteligența artificială pentru a ne îmbunătăți competențele, fie că e vorba de creație artistică, de texte literare sau de alte aspecte care se bazează pe informații din multiple surse. E vorba de ChatGPT (Generative Pre-training Transformer), un soft care poate genera texte de înaltă calitate, în diverse limbi, pe baza instrucțiunilor primite de la utilizatori și a datelor oferite de cărțile digitale, articole sau alte mijloace media existente pe internet.

Ce este un Chatbot? Este un soft care învață, iar performanțele sale cresc cu fiecare nouă întrebare, cu fiecare nouă utilizare. Cum la nici o săptămână de la lansare, Chatbot-ul avea deja un milion de utilizatori care îl testaseră, ne așteptăm ca popularitatea sa să crească pe măsura performanțelor pe care le va dovedi.

Reacțiile publicului au fost variate și au surprins o plajă largă de sentimente, între agonie și extaz. Extaz, în special pentru elevii și studenții care au descoperit imediat virtuțile chat-ului de a le rezolva temele și a le scrie proiectele. Agonie, în special pentru profesori și pentru cei care își văd brusc amenințate slujbele (lucrătorii în publicitate, marketing sau jurnalism).

Spaima a căpătat în unele cazuri accente sinistre, care au cerut intervenția autorităților pentru a pune capăt unei astfel de „molimă”. Este cazul autorităților din New York, care au interzis imediat folosirea ChatGPT în școlile din NY, invocând ca rațiune „onestitatea academică”, dar și preocuparea pentru o evaluare corectă a riscurilor pe care le comportă această tehnologie înainte de a fi lansată pe piață.
Și, pentru că îngrijorarea a traversat oceanul „ca vântul și ca gândul”, n-au scăpat de ea nici profesorii români, care, în ciuda aprecierilor pozitive pe care le au pentru tehnologie, în genere, consideră că noutatea depășește orice așteptare iar riscurile pe care le comportă, mai ales în domeniul educației, merită o sancțiune decisivă – „mai bine fără el”.

Dar, pentru că nu mă las ușor sedusă de idei gata fabricate, am decis să testez eu însămi acest chatbot, pentru a evalua „pe propria-mi piele” amenințările lumii de mâine și a vă transmite impresiile mele „la cald” asupra împricinatului chat.

Și cum altfel să încep interacțiunea mea cu acest bot, dacă nu întrebându-l tocmai de riscurile pe care le comportă în sistemul de educație.
Răspunsurile sunt uimitoare, în condițiile în care, foarte probabil, nu i-au fost puse prea multe întrebări de acest fel, chat-ul nu are prea multă experiență în domeniu, adică nu are prea mult training pe această temă. Astfel, la întrebarea: Ce riscuri potențiale există pentru utilizatorii ChatGPT? răspunsul este o listă de derapaje care pot fi minimizate „atunci când administratorii și educatorii le conștientizează”:

• inexactitatea informațiilor (lipsa de training și lipsa de actualizare)
• încurajarea plagiatului
• încurajarea dependenței
• problemele legate de privacy (colectarea și stocarea datelor personale).

Și, pentru a testa capacitatea sa de a oferi soluții pentru a acoperi riscurile identificate, l-am întrebat care ar fi soluțiile pentru ca elevii să nu exagereze în folosirea ChatGPT și pentru a învăța. Iar răspunsurile sale au relevat într-adevăr, cu o maturitate demnă de un profesor care a făcut carieră, toate soluțiile pe care acesta le-ar fi experimentat:

• asigurarea înțelegerii și aplicării cunoștințelor
• promovarea atitudinii și a abilităților critice și de învățare independentă prin diverse activități și proiecte
• asigurarea feedback-ului pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă unde au greșit și cum pot să-și îmbunătățească înțelegerea materialului
• încurajarea participării la discuții despre materialul învățat, pentru a-și exprima ideile
• utilizarea metodelor interactive de învățare, precum jocurile educaționale, proiectele practice sau discuțiile de grup.

La toate acestea se adaugă recomandarea pe care chatbot-ul o face pentru monitorizarea utilizării ChatGPT de către profesori sau administratori, pentru a limita dependența excesivă de această tehnologie.

Acum, dacă am văzut cum funcționează chatbot-ul și care sunt calitățile sale, nu pot să nu remarc faptul că, fară a se confunda (încă) cu niște răspunsuri autentice, rezultatele oferite de el au suficientă calitate și naturalețe pentru a stârni teamă printre cei care altădată aveau monopolul acestei abilități. Cu toate astea, sunt încă departe de a susține o decizie de interdicție sau cenzură. Așa că, am abordat această problemă la orele mele de economie și am încercat să aflu, împreună cu elevii mei, dacă și ce soluții ar exista în acest sens.

Analiza noastră a pornit de la definirea ChatGPT ca o tehnologie care învață și are capacitatea de a realiza produse care altădată erau realizate de om. Am realizat apoi profilul omului din viitor, ca să putem face o analiză comparativă cu această tehnologie și ca să putem identifica aspectele umane pe care tehnologia nu le-ar putea înlocui. Și ce am descoperit? (…). Lectură completă la : https://edict.ro/cu-si-despre-inteligenta-artificiala/