Mihai Caranica (n. 1943, Deva – d. 2023, București), sculptor român recunoscut pentru lucrările sale abstracte și elegante, și-a petrecut copilăria la Târgu-Jiu, unde a fost influențat de operele lui Constantin Brâncuși. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din București, sub îndrumarea Gabrielei Manole-Adoc și a lui Ion Vlasiu. De asemenea, a studiat geologia la Institutul Geologic București, ceea ce i-a oferit o înțelegere profundă a materialelor utilizate în sculptură. ​
În 1982, Caranica pleca în Germania, iar în 1984 emigra în Statele Unite, continuându-și activitatea artistică. În 2014, s-a întors în România pentru a se reintegra în circuitul artistic național. ​
Stilul său sculptural se remarcă prin forme abstracte și utilizarea marmurei colorate și lustruite, amintind de lucrările lui Hans Arp și Constantin Brâncuși. Studiile în Geologie i-au oferit o cunoaștere profundă a materialelor și rocilor cu care a lucrat, permițându-i să le cunoască limbajul texturilor și să le modeleze cu o sensibilitate aparte.

În perioada 13 martie – 11 mai 2025, Muzeul Național de Artă Contemporană din București găzduiește o expoziție-studiu dedicată operei lui Mihai Caranica, în sala Auditorium de la etajul 4 al Muzeului.

Pe parcursul carierei sale îndelungate, artistul a dezvoltat o relație unică cu sculptura ca mediu, bazându-se pe experiențele sale în domeniul geologiei pentru a crea lucrări care au un impact vizual, dar și emoțional.
 „Am o relație specială cu sculptura, ca mediu de comunicare. Studiile mele în geologie mi-au permis să cunosc secretele intime ale rocilor, să anticipez reacțiile lor în decursul variatelor intervenții din procesul cioplirii. Această abordare creează baza de lucru a subiectelor mele: rocile îmi vorbesc prin limbajul texturilor și structurilor, orientându-mă către ideea care va fi concretizată în sculptura finalizată. Prin acest dialog subtil caut o armonie tăcută care satisface deopotrivă ochiul si sufletul.” (Mihai Caranica)

 Călin Dan, curatorul expoziției „MIHAI CARANICA. SCULPTURI” afirma:

 „Mihai Caranica iubește pietrele. Le intuiește varietatea structurilor, se bucură de diversitatea lor cromatică, le urmărește comportamentul în lumină. Formal, lucrările sale răspund unei influențe puternice dinspre opera lui Brâncuși. Dar acest lucru e mai puțin important, pentru că ele contează în primul rând ca mărturii ale unei vieți petrecute în exploatarea misterelor naturii. Iar forța și reziliența naturii sunt cel mai bine exprimate în piatră, acest element fundamental al civilizației.”

Expoziția este realizată cu sprijinul familiei artistului și este deschisă publicului până pe 11 mai 2025.

Cosmina Marcela Oltean
Foto, Gabriela Pană / MNAC Bucharest