”Comoara limbii străbune” din Dăneștiul Gorjului, prin pana scriitoarei Cecilia Gurgui și a colaboratorilor săi Florin Barbu și Vlad Gurgui
Recent am primit din partea autoarei Cecilia Gurgui noul său volum, realizat în colaborare cu Florin Badea și Vlad Gurgui, intitulat „Comoara limbii străbune”, cu un subtitlu atotcuprinzător și intuitiv pentru cititorul avizat asupra a ceea ce va urma să citească, subtitlu intitulat ”Culegere de arhaisme, regionalisme, expresii populare, zicale, proverbe, pilde, strigături și vorbe haioase din Dănești și dincolo de hotarele lui”.

După o muncă susținută de documentare, prelucrare și ordonare, scriitoarea gorjeancă Cecilia Gurgui și colaboratorii săi reușesc să adune în acest volum impresionant, substanța sufletească a sensurilor și cuvintelor, expresiilor, zicalelor și a altor forme de exprimare din vorbirea populară specifică satului său natal, Dănești, județul Gorj, dar și a zonelor adiacente și nu numai.

Subliniem faptul că volumul la care ne referim este prefațat de autorul acestor rânduri, motiv pentru care în cele ce urmează, vom integra în această scriere și o parte din cele semnalate de noi în faza respectivă, pe care volumul  îl parcurgea înaintea tipăririi.

Apreciem că volumul ”Comoara limbii străbune” este unul de substanță care aduce în atenția cititorilor interesați, cuvinte, expresii, zicale, proverbe și alte tipuri de exprimări din vorbirea populară a satului, vorbire specifică nu doar Dăneștiului din județul Gorj ci unui areal  lingvistic mai larg, unele exprimări fiind întâlnite și în alte părți.

Volumul la care ne referim este structurat pe șapte capitole din care unul introductiv.

În partea introductivă, autoarea își exprimă convingerea asupra faptului că,  ”vorbele țăranului dăneștean, … au dovedit multă înțelepciune”,  încă ”din cele mai vechi timpuri” iar ”cuvintele, expresiile populare, proverbele s-au născut și s-au transmis … din generație în generație, cu bucurie, cu înțelepciune și foarte rar cu supărare”.  Trăind printre oamenii locului, autoarea Cecilia Gurgui a constatat, de-a lungul anilor, că graiul  țăranului dăneștean ”exprimă experiențe ale vieții, judecăți ale oamenilor și cuprind sfaturi și învățăminte moralizatoare”. Convinsă fiind de acest lucru a apărut și motivația scrierii acestei cărți și anume  ”dorința ca astfel de cuvinte,  expresii, pilde să nu fie acoperite de praful vremurilor sau să rămână închise în dulapurile timpului” pentru că ”glasul dăneștenilor”  cu care a conviețuit și cu care s-a identificat ”aduce multe diamante în comoara limbii străbune.”

Și apoi, încetul cu încetul, ”diamantele” încep să fie scoase la iveală. Astfel, în cel de-al doilea capitol, sunt scoase din ”Lada de zestre a limbii: arhaisme și regionalisme din Dănești”, iar în capitolul următor ”Zicale și expresii nemuritoare din Dănești și nu numai”.

Capitolul IV este intitulat ”Cugetări din popor: Taina proverbelor”, în care sunt prezentate proverbe ale locului, dar nu numai, grupate pe șaptezeci și cinci de tematici, dintre care amintim doar câteva, respectiv pe cele despre adevăruri, despre  bani, despre bețivi și băutură, despre drumuri, despre fete, neveste și însurătoare, despre înțelepciune, despre iubire, etc.  

În capitolul următor, autoarea, Cecilia Gurgui și colaboratorii săi, grupează o serie de strigături haioase pe teme diverse, unele despre soacre și alte strigături cu tâlc ce pot fi auzite la horele din sat și care fac deliciul dăneștenilor.

În Capitolul VI ”Alte expresii populare legate de nunți și înmormântări” sunt consemnate o serie de expresii  folosite de dăneșteni la nunți, la datul de pomană pentru morți, la înmormântare, la pomeniri, parastase sau pomeni.

Ultimul capitol este alocat unor ”Expresii folosite pentru răzbunare-înjurături”, grupate pe câteva teme legate de supărarea  generată de anumite împrejurări/

În esență, prin acribia muncii depuse, autoarea Cecilia Gurgui, sprijinită de cei doi colaboratori, reușește, prin acest volum al său, să scoată la lumină comoara expresiilor  încă folosite în vorbirea curentă a locuitorilor satului Dănești, județul Gorj, aducându-și o contribuție majoră, pe de o parte la cunoașterea acestor expresii  de către specialiști și de către cititorii volumului său, iar pe de altă parte la conservarea acestora pentru urmași. 

Cu siguranță că unele expresii prezentate în acest volum, precum și sensul acestora, sunt folosite și înțelese în adevăratul lor sens, în special de persoanele adulte și mai puțin de către tineri, iar munca autoarei de culegere și consemnare a acestor arhaisme, regionalisme și alte tipuri de expresii populare de la oamenii satului, face ca acestea să nu se piardă odată cu trecerea timpului și emanciparea socială inevitabilă, aducându-și o contribuție majoră la păstrarea și conservarea acestui patrimoniu lingvistic.

Sunt de apreciat, pe de o parte ideea autoarei de a aduna în această carte, și de a conserva pentru generațiile viitoare, substanță vie din zestrea sufletească a consătenilor săi  scoasă la lumină prin utilizarea cuvintelor și expresiilor folosite de către aceștia în vorbirea curentă sau ocazional cu prilejul anumitor evenimente, iar pe de altă parte este de apreciat munca depusă și rezultatul obținut.

În continuare, apreciem oportună prezentarea succintă a câtorva informații despre scriitoarea Cecilia Gurgui.

Cecilia Gurgui (n. Tălîngă) s-a născut pe 4 septembrie 1955, în satul Sașa, comuna Dănești, județul Gorj, părinții săi fiind Iulian și Maria Tălîngă, care au reprezentat  și modelul său de viață de mai târziu.

Urmează cursurile primare la școala din satul natal Sașa (1962-1966)  iar pe cele gimnaziale la Școala Generală Dănești (1966-1970). Este absolventă a Liceului Economic din Târgu Jiu (1974) și a Facultății de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București (1980).

Și-a început activitatea profesională la fostul Oficiu Județean de Turism Gorj, iar turismul a fost domeniul care i-a acaparat viața aproape o jumătate de secol. Mai întâi a lucrat la OJT Gorj, iar după anii 1990 a devenit antreprenoare deschizându-și propria firmă de turism, prin intermediul căreia a organizat, de-a lungul anilor,  vacanțe de neuitat pentru mii și mii de gorjeni.

Pasionată de istoria, tradițiile și obiceiurile din satul său natal, Cecilia Gurgui s-a apucat timid, mai întâi de adune costume populare tradiționale și obiecte de uz casnic vechi și încetul cu încetul să-și creeze un spațiu dedicat acestora, iar mai apoi documente vechi de la săteni.

În urmă cu vreun deceniu și jumătate, Cecilia Gurgui a avut norocul să o cunoască pe distinsa profesoară de la Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu” Târgu Jiu, Elena Roată, care i-a sesizat talentul scriitoricesc, a devenit mentorul său, i-a călăuzit pașii și a îndemnat-o să-și aștearnă pe hârtie ”multitudinea emoțiilor”. De subliniat faptul că prof. Elena Roată, plecată prea devreme dintre noi, a fost și  cea care a introdus-o pe Cecilia Gurgui în lumea selectă a scriitorilor români, luând-o la întâlniri cu câțiva dintre aceștia, dintre care amintim pe Solomon Marcus, Ileana Vulpescu, Nora Iuga și Octavian Paler.  

Stimulată de mentorul său, Cecilia Gurgui începe să-și adune încercările scriitoricești anterioare, să scrie cu aplomb și tenacitate,  să realizeze cercetări și documentări despre  satul în care trăiește, și să publice. Astfel publică parte din poeziile sale în revistele Miracol de Brădiceni și Caietele Columna.

Debutul editorial al Ceciliei Gurgui are loc în anul 2015 când la editura Scrisul Românesc din Craiova îi apare volumul de versuri „Flori de Sânziene” cu o prefață semnată de criticul literar și scriitorul gorjean Gheorghe Grigurcu. Ne oprim puțin asupra acestui moment esențial pentru evoluția viitoare a scriitoarei. Iată, cum rememorează Cecilia Gurgui, emotiv, momentul lansării primului său volum de poezie, după un deceniu, respectiv în Ziua de Sânziene a acestui an: „Ziua de 24 iunie când românii sărbătoresc Drăgaica sau Sânzienele este o zi cu o puternică încărcătură simbolică , e sărbătoarea soarelui, a roadelor și a spiritului viu. Pentru mine această dată are o însemnătate și mai adâncă; se împlinesc 10 ani de la lansarea primului meu volum de poezie „Flori de sânziene”,  ïntr-un cadru de poveste la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. Atmosfera a fost emoționantă înnobilată de prezența unor oameni de cultură deosebiți. Onorurile au fost realizate cu noblețe și finețe de către distinsa și regretata profesoară Elena Roată, o personalitate marcantă a vieții culturale gorjene. Momentul a fost îmbogățit de regretatul om de cultură, Viorel Gârbaciu care a recitat versuri din volum cu o sensibilitate aparte, iar ilustrul instrumentist Ion Popescu a înălțat atmosfera susținând momentul muzical cu flautul său.”

În anii următori, au urmat alte lucrări literare și de istoriografie locală, ale Ceciliei Gurgui, dintre care amintim: „Un dar de la Arian”, versuri pentru copii (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2015); „Când toamnele plâng ierni”, versuri (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2016); „Studiu monografic al comunei Dănești” (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2019, 752 pag.); „Regatul în care nimeni nu moare” (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2021); „Aventurile Raisei”, versuri pentru copii (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2021); „O lume desprinsă din veacuri. Dăneștenii de altădată”, în colab. cu Ilie Rădoacă (Editura  Măiastra, Târgu Jiu, 2022); iar acum volumul la care ne-am referit intitulat „Comoara limbii străbune” apărut în condiții grafice deosebite, la Editura Măiastra din Târgu Jiu. în acest an.

De subliniat faptul că scriitoarea Cecilia Gurgui nu se oprește, actualmente efectuează în continuare cercetări despre satul său natal studiind genealogia neamurilor din sat și vremurile de odinioară.

Iubitoare și promotoare a tradițiilor strămoșești, Cecilia Gurgui păstrează tradițiile străbune în satul său natal, sărbătorind cu familia, vecinii și prietenii, așa cum o făceau părinții, bunicii și străbunicii săi, mai ales de Sf. Paște, Înălțarea Domnului, sărbătorile de iarnă și nu numai.

De asemenea Cecilia Gurgui a fost și promotoarea Festivalului răciturilor devenit ulterior al Sarmalelor și Piftiilor,  ultima ediție având loc în 29 septembrie anului 2024 la Peștișani.

Mai menționăm și faptul că, Cecilia Gurgui, în calitatea sa de antreprenor în turism, și-a adus un aport substanțial la buna organizare și desfășurare a diferite evenimente de promovare a turismului tradițional, printre care și Târgurile de Turism.

Apreciem că prin această ”Culegere de arhaisme, regionalisme, expresii populare, zicale, proverbe, pilde, strigături și vorbe haioase din Dănești și dincolo de hotarele lui”, Cecilia Gurgui își aduce o contribuție însemnată la cunoașterea și conservarea patrimoniului lingvistic al locuitorilor din Dănești, județul Gorj și a zonelor adiacente, alăturându-se astfel celorlalți autori gorjeni care au făcut acest lucru. 

Folosim acest prilej pentru a-i adresa felicitării autoarei și colaboratorilor săi și în același timp pentru a le ura succes deplin în materializarea viitoarelor proiecte scriitoricești.

  Victor Troacă
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu