ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Lidia BURDUJA
Cenaclul DinOgor
.
.
.
.
.
.
A trăi şi-a scrie! Astea le visez!
( In memoriam Augustin Buzura )
A trăi şi-a scrie! Astea le visez!
Cât aş vrea, speranţa, bună dac-ar fi,
capul să nu-şi piardă! Să nu mai trişez
nici să-ntreb vreodată, dacă te-aş găsi
la poarta deschisă a raiului mov:
– de ce-i goală creasta? Vulturul mişel,
de ce zboară-n cercuri? Singură-n alcov
mă aştepţi pe mine sau te rogi la EL?
Luna e de ceară. Îngerii absenţi,
la dezacordate harfe argintii,
scrijelesc lumina. Aripi din coperţi
de tomuri îmbracă, tăceri timpurii.
Dintre-atâtea feţe, câte ele au,
se arată una mai plină de nuri.
Hai, vino-ntre pagini, ţie să mă dau.
Din Calea Lactee, vino să mă furi!
Lasă-le pierdute, ale nopţii voci
într-o emisferă nordică sau nu!
Pe drumul cenuşii, focul să-l evoci.
Tăciunii iubirii, să îi provoci, tu.
Din vechi orgolii gri, să facem recviem
pentru nebuni şi chiar şi pentru bestii.
De iele nu-mi pasă, de jocul lor mă tem
când mă ademenesc, vara prin trestii.
Iluziile vii, cu-a lor candoare
ne-mbrăţişează-n van, singurătatea.
I s-a făcut raport. Întrebătoare
e clipa ce-aşteaptă… eternitatea.
Nici vii, nici morţi, nimic nu vor. Nici nouă,
speranţe nu ne-am dat, dar stăm la rânduri,
noaptea-n cimitire. Zorile-n rouă,
ne-aşteaptă scrisul să cadă pe gânduri…
Similare