În contextul educației europene contemporane, predarea limbii și literaturii române are misiunea de a depăși paradigma transmiterii de cunoștințe și de a se orienta către formarea de competențe transferabile. Profilul de formare al absolventului de liceu subliniază importanța dezvoltării gândirii critice, a competențelor de comunicare și a capacității de utilizare creativă a limbii în contexte variate. Această schimbare de perspectivă implică transformarea rolului profesorului într-un facilitator al învățării reflexive și a elevului într-un participant activ la propriul proces de formare.

Predarea modernă a limbii și literaturii române se bazează pe o abordare integrată, care corelează lectura, exprimarea orală și scrisă, analiza și interpretarea textului cu formarea competențelor digitale, civice și culturale. Scopul este atât înțelegerea literaturii ca produs estetic, dar mai ales utilizarea acesteia ca instrument de formare intelectuală și morală.

Programa actuală de limba și literatura română promovează o abordare integrată, centrată pe competențe de receptare și producere a mesajelor, de analiză critică, de interpretare a textului și de exprimare a identității personale și culturale. Profesorul are  rolul de a proiecta situații de învățare autentice, dezbateri, eseuri argumentative sau jurnale de lectură, în care elevul este stimulat să observe, să formuleze opinii și să transfere cunoștințele în contexte noi, dezvoltându-i capacitatea de a utiliza conștient și creativ limba.

De exemplu, la clasa a X-a, în cadrul unei activități cu tema „Identitate și alteritate în literatura română”, elevii pot realiza un portofoliu digital în care compară opera literară Baltagul de Mihail Sadoveanu cu texte media actuale, evidențiind reprezentarea identității feminine. Activitatea contribuie la dezvoltarea competențelor de analiză critică, argumentare și sinteză, dar și la alfabetizarea digitală. Învățarea prin proiecte, recomandată de documentele europene, stimulează cooperarea, gândirea interdisciplinară și responsabilitatea elevilor.

La clasa a XI-a, în cadrul unei activități cu tema „Literatura – memorie a comunității” elevii trebuie să investigheze reprezentări literare ale unui eveniment istoric local. Prin interviuri cu membrii comunității și documentare în arhive digitale, aceștia pot realiza o expoziție virtuală care combină textul literar cu surse istorice și vizuale. Astfel, literatura devine un instrument de înțelegere a identității colective și de formare a gândirii critice, un pretext pentru dezvoltarea competențelor de cercetare, comunicare și utilizare a resurselor multimodale, consolidând legătura dintre școală și comunitate. Aceste produse media consolidează competențele de exprimare orală, sinteză și reflecție etică.

Transformarea digitală a educației înseamnă utilizarea tehnologiei ca suport vizual, dar și ca mediu interactiv de  învățare.

Instrumente precum Google Classroom, Mentimeter, Padlet, Canva, Genially sau Edpuzzle facilitează colaborarea, creativitatea și feedbackul imediat. De exemplu, utilizarea platformei Mentimeter pentru sondaje de opinie sau brainstorming în timpul analizelor de text dezvoltă implicarea și gândirea critică. Integrarea tehnologiei sprijină personalizarea învățării și motivația elevilor, oferind multiple căi de exprimare și reflecție.

Evaluarea modernă este centrată pe progresul elevului, și pe performanța finală. Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului recomandă evaluarea formativă și utilizarea portofoliului educațional ca instrument de monitorizare și autoevaluare. Portofoliul poate include reflecții asupra lecturilor, eseuri argumentative, fișe de analiză comparativă, produse digitale și feedback de la colegi. Acesta oferă o viziune de ansamblu asupra progresului elevului și stimulează metacogniția — conștientizarea propriului proces de învățare.

Predarea modernă a limbii și literaturii române se bazează pe o viziune curriculară integrată, care combină tradiția literară cu inovația pedagogică și tehnologică. Profesorul devine un mentor care ghidează reflecția și creativitatea elevilor. Prin activități autentice, interdisciplinare și colaborative, elevii își dezvoltă competențele de comunicare, gândire critică, utilizare a tehnologiei și învățare autonomă.

Astfel, disciplina contribuie esențial la formarea unui absolvent absolvent capabil să comunice eficient, să fie reflexiv, responsabil și cultural activ, capabil să interpreteze lumea și să acționeze critic în societatea cunoașterii.

Bibliografie
• Ministerul Educației (2023), Profilul de formare al absolventului de liceu. București.
• Ministerul Educației (2022), Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului național la nivel liceal. București.
• European Commission (2022). Key Competences for Lifelong Learning.
• OECD (2023), The Future of Education and Skills 2030 – Learning Compass.
• Ardelean, A., (2022), Didactica formării competențelor lingvistice și literare, Editura Universitară, București.
• Bocoș, M. (coord.), (2021), Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești.
• Cerghit, I., (2021), Metode de învățământ: un model modern de instruire, Editura Didactică și Pedagogică.
• Luca, M., (2024), Inovație și creativitate în predarea limbii române, Editura Eikon, Cluj-Napoca.
• Velea, S., (2023), Predarea limbii și literaturii române în era digitală, Editura Universitară.