Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Activismul cultural al ,,Zânei blonde a Ipoteștilor”(2).Radianța unui quattrocento românesc sub mecenatul poetessei

Activismul cultural al ,,Zânei blonde a Ipoteștilor”(2)
Radianța unui quattrocento românesc sub mecenatul poetessei

Doctor în științe umanistice Lucia Olaru Nenati, un adevărat protector al artelor și literaturii, cum ar putea fi altfel decât să lupte pentru reafirmarea umanismului și L.O.N Simpozion international, sept. 2012, Iasi [1280x768]răspândirea fenomenului clasic al culturii!

Recent, încă două evenimente culturale de răsunet au fost în agenda misiunii Domniei sale, întărind ideea că avem de-a face cu un veritabil activism cultural.

La Iași, la Filiala Academiei Române, în cadrul Simpozionului internaţional organizat de către Institutul de Filologie Română “Al. Philippide” al Academiei şi Asociaţia culturală “Al.Philippide”, poeta, reprezentând Memorialul Ipotești și Botoșaniul, a susținut o comunicare științifică. Întrunirea academică a luat în dezbatere tema – ,,Tradiţie/ inovaţie – alteritate: paradigme în evoluţia limbii şi culturii române”- regăsită în secţiunile de Istorie literară, Lingvistică, ”Cultură şi civilizaţie românească”. Așadar, ideile izvorâte din locurile natale ale lui Eminescu au avut posibilitate de a se interfera cu acelea ale renumiților participanți, cercetători ştiinţifici, doctori, doctoranzi, universitari din diferite localităţi din ţară, precum și de peste hotare: S.U.A., Spania, Croaţia, Republica Moldova, Italia, Ucraina, Germania.

Un alt act cultural de anvergură a fost Festivalul Național ,,Toamna Bacoviana” organizat de Consiliul Județean Bacău, Uniunea Scriitorilor din Romania – Filiala Bacău și Primaria Municipiului Bacău, unde și-a lansat o noua Coperta carte Existenta poetica a lui Bacovia, 2012 [1280x768]carte, ,,Existența poetica a lui Bacovia”, apărută la Editura ,,Ateneul Scriitorilor Bacău” cu care a dobândit și un mare premiu. Cartea a fost scrisă în limba franceză de către eseista elvețiană Svetlana Paleologu Matta , apărută în anul 1958, în Elveția și a fost tradusă pentru prima dată în română de către Lucia Olaru Nenati, fiind, în mod absolut, prima exegeză bacoviană. Volumul este prefațat de traducătoare și, evident, dacă îl răsfoim și lecturăm, mai remarcăm : un consistent studiu introductiv -,,Svetlana Paleologu Matta, un nume de referință în exegeza bacoviană și eminesciană”-, un interviu – ,,Și atunci am început să văd. Dialog cu Svetlana Paleologu Matta (Stenograma unei convorbiri filmate)” -, un medalion biobibliografic – ,,Svetlana Paleologu Matta” – și Anexe (fotografii, autograful autoare, fotocopii ale coperților și unele pagini din manuscris).

Iată, deci, un maraton cultural suținut, ad valorem, de Dr. Lucia Olaru Nenati, pe care îl percep ca un profluviu al ,,energiilor luminate ale localismului creator”.
Ediscere, scire, agere, vincere !

Program Simpozion International, Iasi, sept. 2012 [1280x768] Toamna Bacovian 4 [1280x768]Toamna Bacoviana 1 [1280x768]
Autograf acordat de Svetlanei Paleologu Matta pe cartea daruita Luciei Olaru, Nenati, Lugano, Elvetia, 25 mai 2005  [1280x768]



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 39 de abonați

4 comentarii la acestă însemnare

  1. D.M.G. spune:

    D-na profesoara Lucia Olaru Nenati, meritati din plin toata stima si respectul colectivitatii oamenilor de cultura autentici.

  2. din USR spune:

    Cred ca ar trenui sa se organizeze un cilcu de conferinte si aici in Botosani, mai ales in satele noastre. Cine le mai vorbeste frumos si interesant copiilor, tinerilor si taranilor? Ce facem cu acestia ii indobitocim?!
    De ce nu se valorifica, mai ales cand un om vrea, cunostintele și talentul de catre cei ce iau decizii…?

  3. semant spune:

    Sa precizati… din titlu: ,,poetesă” vine de la fr.,,poetesse” si spune ,,femeie inzestrata cu calitati artistice de exceptie” (www.larousse.fr) si nu cum eronat il califica (v.2) DEX. De fapt, autorul a scris ,,poetessei”, sugerând probabil cititorului să nu se aplece asupra variante a doua din DEX-ul nostru. Felicitari! Frumos articol despre un om de cultură botoănean. Pe acestia ii numaram… si ne mai raman degete la maine necuprinse.

  4. Fl.M spune:

    Am tot citit despre aceasta doamna poetessa,savanta, creatoare a muzeului de la Ipotesti, care si canta minunat,am vazut-o la televizor si nu am putut muta telecomanda, am auzit-o vorbind in public la diferite ocazii importante, de curand am vazut-o pe scena Teatrului ca reprezentant emblematic a istoriei acestui teatru s.a.m.d, incat nici numai stiu cite performante si cite merite are. Dar ceea ce ma mira este ca desi vad aceste lucruri de ani multi si am tot citit in cite locuri din tara si din lume a fost in numele Botosanilor si a facut cinste, nu-i trece nimanui prin cap s-o faca cetatean de onoare sau s-o propuna undeva sus, poate chiar in parlament, in timp ce se propun fel de fel de persoane nastrusnice. Oare de ce? Nu ne place sa fim reperezntati de oameni de valoare?

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5