Activismul cultural al ,,Zânei blonde a Ipoteștilor” (3)
Lucia Olaru Nenati sau cum îi mai zic unii ,,argintul viu al mediului cultural din Spațiul Eminescian, în această iarnă, deși vremurile au fost destul de neprilenice, a parcurs un consistent itinerar cultural ce poate fi dovedit cu cele ce urmează:
* In ziua de 1 decembrie 2012, în cadrul unei manifestări culturale desfăşurate la Centrul Cultural din Bucecea, în care a fost lansată si cartea O poezie pentru fiecare de Georgeta Bolea, Lucia Olaru Nenati a ţinut o conferinţă despre semnificaţia Marii Uniri şi a implicării personalităţilor culturale botoşănene în acest eveniment, considerat momentul astral al naţiunii noastre. Despre acest eveniment primarul oraşului Bucecea, Andron Tîmpău, prezent la manifestare şi organizator al manifestării, alături de Ion Istrate, directorul Editurii Agata din Botoşani, a spus: ,,Vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi la această mare sărbătoare şi consider că prin asta aparţinem unei localităţi privilegiate deoarece cred că aici a fost cel mai frumos mod de-a sărbători Ziua Naţională a României prin remarcabila Dvs. expunere şi adevărata lecţie de istorie pe care aţi susţinut-o aici, în localitatea Bucecea, iar eu, în numele Consiliului local şi al locuitorilor săi ţin să vă mulţumesc pentru aceasta.”
* In cadrul unui spectacol desfăşurat pe scena Teatrului “Mihai Eminescu” din Botoşani, în 19 decembrie 2012, Lucia Olaru Nenati face prezentarea cărţii Grigore Vieru. Testament pentru Fuego, carte pe care o consideră a fi o deosebită realizare bibliofilă prin frumuseţea şi complexitatea realizării sale, dar şi o remarcabilă punere în valoare a operei marelui poet.
* In sala Senatului Universităţii “Al.I Cuza“ din Iaşi, (12 ian 2013), în deschiderea manifestării culturale intitulate Intâlniri cordiale, susţine o alocuţiune despre rolul Mentorului în viaţa culturală românească. In imagini, Lucia Olaru Nenati alături de prof.univ. dr.Eugen Munteanu, directorul Institutului de filologie din Iaşi al Academiei Române, de prof.univ. dr. Ion Pop de la Cluj, de cunoscutul scriitor şi om de televiziune Emil Hurezeanu, de prof. univ. dr. Al. Călinescu, de poetul Adrian Popescu de la Cluj, de poetul Horia Zilieru, de prof. Ioana Irimia, amfitrioană şi preşedinta Societăţii culturale Plai mioritic.
* In ziua de 13 ianuarie 2013, Lucia Olaru Nenati cuvântează în cadrul Festivalului „Mihai Eminescu” de la Suceava pe tema Eminescu 2013 şi face prezentarea Dicţionarului enciclopedic Mihai Eminescu semnat de acad. Mihai Cimpoi. In imagine, alături de poeta Carmen Veronica Steciuc, organizatoarea manifestării, la Liceul Petru Musat din oras. * A doua zi participă, alături de ceilalţi invitaţi, la Festivalul dedicat zilei lui Eminescu si a Culturii Române, la depunerea de flori la bustul poetului si la rostirile televizate despre acest eveniment. Printre participanti: acad. Alexandrina Cernov si acad.Vasile Tarateanu de la Cernauti, dr. Liviu Papuc de la Iasi, prof. Victor Munteanu de la Bacău şi, desigur, scriitorii suceveni: Carmen Veronica Steciuc, Viorica Petrovici, Ion Cozmei, Ovidiu Vintilă, Liviu Popescu ş.a.
* In ziua de 15 ianuarie 2013, în Amfiteatrul „Laurenţiu Ulici” al Memorialului „M.Eminescu” de la Ipoteşti, ia parte, alături de numeroşi oameni de litere, la programul Zilelor Eminescu şi face prezentarea unor cărţi precum: Mihai Eminescu Dicţionar enciclopedic de acad. Mihai Cimpoi şi Despărţirea de Eminescu? de A.D. Rachieru.
* Cărţile sale, Eminescu de la muzica poeziei la poezia muzicii, ediţia a III, revizuită şi adăugită, împreună cu CD-ul muzical Cântecele lui Eminescu precum şi Existenţa poetică a lui Bacovia de Svetlana Paleologu Matta, în care semnează traducerea, studiul introductiv şi interviul cu autoarea, sunt prezentate în acelaşi cadru de către prof. univ.dr. Ion Pop de la Cluj.
* In seara aceleiaşi zile, Lucia Olaru Nenati înmânează, pe scena Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani, Premiul Eminescu Opera Prima, tânărului poet Anatol Grosu din Chişinău, din partea Memorialului Eminescu Ipoteşti şi a Consiliului judeţean Botoşani, felicitându-l şi adresându-i urările de rigoare.
* In ziua de 17 ianuarie 2013, în sala de protocol a Memorialului Mihai Eminescu din Ipotesti, in decorul expozitiei plastice a pictorului Cornel Dumitriu, Lucia Olaru Nenati susţine o cuprinzătoare laudaţio pentru acad.Mihai Cimpoi şi pentru acad. Nicolae Dabija în preambulul primirii titlului de Cetăţeni de onoare ai Ipoteştiului de către aceştia, în prezenţa managerului Miluţă Jîjîie, a directorului Teatrului Mihai Eminescu, Traian Apetrei, a dlui Ştefan Dodiţă, director al Casei de Pensii şi alţii. Momentul a fost urmat de prezentarea obiectivelor reprezentative ale aşezământului eminescian de la Ipoteşti, dintre care o consistentă parte se datorează muncii sale în calitate de fost muzeograf al acestuia.
* In aceeaşi zi, în sala de marmoră a Teatrului Mihai Eminescu, Lucia Olaru Nenati prezintă, în cadrul lansării de gală, Dictionarul enciclopedic Eminescu semnat de Mihai Cimpoi, alături de autor, de acad. N.Dabija şi de amfitrionul Traian Apetrei.
* In imagine, fotografia de grup a participanţilor la Festivalul internaţional de poezie şi epigrame Romeo şi Julieta la Mizil ce s-a desfăşurat în data de 26 ianuarie 2013 şi unde, precum se vede, afişul Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani, reprezentând spectacolul cu acest nume de George Ranetti, realizat în perioada directoratului Luciei Olaru Nenati, a devenit una dintre emblemele festivalului. La această nouă ediţie, în cuvântul său aceasta se referă la acest afiş emblematic ce reiterează caratele teatrului botoşănean, dar înfăţişează alte noi elemente de legătură între nordicul oraş cultural şi festivalul internaţional de la Mizil: fotocopii ale unor documente aparţinând fratelui Poetului, Matei Eminescu, cel care a locuit la Mizil o bună parte a vieţii sale, înrudindu-se cu personalităţi ale oraşului, precum primarul Leonida Condeescu şi unde a copilărit nepotul poetului, viitorul colonel Gheorghe Eminescu, cel cu care muzeografa de atunci, Lucia Olaru Nenati, a corespondat şi a avut o relaţie de reciprocă preţuire datorită căreia asemenea documente de preţ au intrat în patrimoniul muzeal al Ipoteştilor.
* Primind pe neaşteptate coşul cu flori al festivalului din partea d-nei ministru Ecaterina Andronescu, Lucia Olaru Nenati mulţumeşte şi promite în plen că, în ciuda zăpezilor asediatoare, va duce acest coş la obârşia lui Eminescu la Botoşani.
* Prestaţia prof. dr. Lucia Olaru Nenati la Festivalul internaţional Romeo şi Julieta la Mizil a fost răsplătită cu o preţioasă plachetă reprezentativă din bronz şi cu Diploma Opera Omnia.
* Ajunsă din nou la Botoşani, Lucia Olaru Nenati duce împricinatul coş cu flori la statuia lui Eminescu din faţa Teatrului M.Eminescu, fapt pentru care realizează această fotografie împreună cu directorul Teatrului, Traian Apetrei, ca mărturie a îndeplinirii promisiunii făcute la Mizil.
* Din nou în sala de marmură a Teatrului Mihai Eminescu, alături de Marieta Baciu, Const. Iftime şi Traian Apetrei, (în data de 1 februarie 2013) Lucia Olaru Nenati prezintă în faţa numeroşilor spectatori, cartea Uliţa Arinilor de Dumitru Monacu, eveniment bine mediatizat ulterior.
* In ziua de 7 februarie 2013, în sala cu oglinzi a Muzeului judeţean Lucia Olaru Nenati este invitată la cuvânt, alături de muzeograful Gheorghe Median, de către actualul director al Teatrului Vasilache, Florin Aioniţoaie, în calitate de fost director al Teatrului de păpuşi Vasilache, la vernisajul unei expoziţii de păpuşi organizată de teatru şi muzeu. Cu acest prilej aceasta rememorează amintiri din perioada deceniului dedicat acelei activităţi, dăruieşte cartea sa pentru copii scrisă atunci, Când adoarme o buburuză şi prezintă cartea dedicată teatrului de păpuşi din România, Despre arta păpuşarilor români, scrisă de profesorul ieşean Toma Hogea.
* Invitata specială a spectacolului In memoriam Grigore Vieru de la Dorohoi din 14 februarie 2013, scriitoarea Lucia Olaru Nenati a evocat personalitatea poetului sărbătorit, prietenia ce i-a legat, dar şi spectacolul organizat înainte de revoluţie pe scena teatrului botoşănean, în care au evoluat, împreună cu poetul şi sub egida prieteniei sale, o numeroasă echipă de artişti basarabeni în frunte cu Ion şi Doina Aldea Teodorovici şi când au răsunat, pentru prima dată pe o scenă din ţară, celebrele şi neuitatele lor cântece, atât la Botoşani cât şi la Dorohoi, dar şi în multe alte localităţi în acel turneu pe care poetul l-a numit “nu numai un eveniment artistic, ci şi unul istoric”. Despre aceste lucruri poeta a vorbit în aceeaşi zi într-o emisiune la Radio România Actualităţi Bucureşti dedicată evocării lui Grigore Vieru de ziua naşterii sale.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Citind aceste lucruri simt nevoia sa scriu si eu aici desi nu am mai facut niciodata acest lucru. Sunt mandru ca sunt contemporan cu o asemenea personalitate si vreau sa-i urez Doamnei un calduros si sincer La multi ani!