Alin DAROI
Șerpi veninoși ce te privesc în față,
Și-n suflet zâmbind, ei sădesc speranță
A lumii oglindă, morman de gunoi,
Cu jeg și durere și lupi și strigoi.
Cânta zâmbind, un carnagiu suprem,
O planetă de fiare, cu ochii de lemn,
Cu așchii, durerea, sădita prin inimi
Cu flori sângerii, ne bocesc și salcâmii;
Morminte ce merg, cadavre în ele,
Sub ochi creionați și zâmbete terne,
Au mândria că-s oameni, conștiințe eterne
Buruieni ucigașe și plante perene.
Vulturi pleșuvi, ce trăiesc din cadavre
Iubind doar stârvuri de suflete moarte
Le ucid, le distrug, le chinuie-n noapte,
Desfătare în dinții, ce susură șoapte.
Carnaval și carnagiu, și sânge-n șiroaie
Și diavolul însuși, se ferește de noi,
Am aprins focuri și smoală și paie,
Căci toți suntem fum, și fum suntem noi!
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania