Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Amintire din perioada când “Gaudeamus Igitur “era interzis să-l cântăm

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr.11 (143), Noiembrie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Amintire din perioada când “Gaudeamus Igitur “era interzis să-l cântăm

Primit pentru publicare: 28 Nov. 2020
Autor: Alexandru Florin ȚENE, Cluj
Publicat: 29 Nov.  2020

© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

Amintire din perioada când “Gaudeamus Igitur “era interzis să-l cântăm

Dezghețul după perioada stalinistă nu apăruse.Când am absolvit liceul din Drăgășani în anul 1960 nu am avut voie să cântăm celebrul “Gaudeamus Igitus “, pe care l-am auzit prima dată cântat de tatăl meu, Ion.

Într-o seară de vară a anului 1960, stăteam sub nucul din ograda casei împreună cu regretatul coleg de clasă Lică Liviu, alături fiind  tata. După un timp a venit și mama cu sora mea Violeta. Părinții erau bucuroși că terminasem liceul și luasem examenul de maturitate, după modelul impus de sovietici, (acum se numește bacaleoreat).Tata absolvent de Științe Economice în București ne-a povestit că atunci când au terminat facultatea au cântat împreună cu profesori imnul “ Gaudeamus Igitur”.Pe care l-a cântat cu vocea sa caldă de bariton.
-Copii, a continuat tata, profesorul nostru la cursul de istoria economiei ne-a vorbit în ultima lună de an, despre istoria acestui Imn al studenției.
-Te rog să ne-o spuneți domnule Țene! A intervenit Liviu.
-Iată despre ce este vorba…Popularul cântec academic „Gaudeamus igitur” , în traducere „Să ne bucurăm, aşadar”,  sau doar „Gaudeamus”, era  cântat sau recitat mai ales la ceremoniile de absolvire, pe vremea mea.
-Acum, tată, cântăm Imnul României, intitulat “Te slăvim, Românie! “, este imnul național al Republicii Populare Române între 1953 și până om vedea… Versurile au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu, iar muzica a fost compusă de Matei Socor. Acest imn subliniază „prietenia” cu Uniunea Sovietică și ideologia leninistă, adică a celor care ne exploatează și ne fură bogățiile țării.
-Taci din gură! Vrei să ne audă vecinii de la bloc? m-a dojenit tata. Cum vă spuneam numeroase scoli, colegii, universităti sau societăti academice îl considerau cântecul lor oficial.
De fapt este un cântec despre viața și durata ei: „De Brevitate Vitae”, adică „Despre scurtimea vieții”.
Face parte din tradiția „CARPE DIEM” („TRAIESTE CLIPA”) și elogiază bucuria vieţii.

S-a cântat prima data in secolul al XVIII-lea, pe la  1781  și are la bază un manuscris în limba latină din 1287.  Unele surse de informare susţin că acest cântec a fost inspirat de un imn medieval compus de Strada, un episcop din Bologna în 1267. C.W.Kindelben ( 1748-1785) descoperind manuscrisul cu cântece datând din perioada 1723-1750 şi scris de un student german. Acesta va face modificări importante textului aducându-l oarecum aproape de forma modernă cunoscută astăzi şi publicându-l ulterior în culegerea de cântece “ Studentlieder “, în 1781. Originea germană a textului adaptat explică strecurarea unui cuvânt în a şaptea strofă-  “antiburschius “,care este o latinizare a cuvântului german care se referă la frăţiile studenţeşti.

Eeee, copii, poate o veni vremea să-l cântați din nou.
-Să dea Dumnezeu! noi vom fi pământ pentru oale și ulcele…A conchis mama.
*
Iată că a venit și acele vremuri sperate de părinți și de noi. Suntem bătrâni, părinții nu mai sunt, dar mă bucur că nepoților le pot transmite acest cântec în limba latină și română. Sper că niciodată o cizmă de rus și al altui  cotropitor să ne interzică bucuria tinereții.

1 Gaudeamus igitur,                                     

Hos si vis videre.                                           

Juvenes dum sumus;

Post icundum iuventutem,

Post molestam senectutem

Nos habebit humus.

Să ne bucurăm, aşadar,
Cât încă suntem tineri
Fiindcă dup-o tinereţe agitată,
Şi-o bătrâneţe-ngreunată,
Ţărâna ne va avea pe toţi.

2 Vita nostra brevis est,

Brevi finietur;

Venit mors velociter,

Rapit nos atrociter;

Nemini parcetur

Viața ne este scurtă
Va fi terminată prea curând,
Moartea vine fulgerător
Atroce ne agață-n ghearele-i.
Nimeni nu-i cruțat de-aceasta

3 Ubi sint qui ante nos

In mundo fuere?

Vadite ad superos,

Unde-s, oare
Cei ce-au trăit înainte-ne?
Poți s-ajungi până-n Ceruri
Sau să păşești prin Iad
De dorești să-i revezi.

4 Vivat academia,

Vivant professores,

Vivat membrum quodlibet,

Vivat membra quaelibet;

Semper sint in flore!

Trăiască universitatea!
Trăiască profesorii!
Trăiască fiecare student!
Trăiască fiecare studentă!
Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!

 5 Vivant omnes virgines

Faciles, formosae.

Vivant et mulieres

Tenerae, amabiles,

Bonae, laboriosae.

Trăiască toate fecioarele
Binevoitoare și frumoase!
Trăiască, de-asemeni,
soţiile tandre, iubitoare,
Cinstite şi pline de hărnicie!

Juvenes dum sumus;

Post icundum iuventutem,

Post molestam senectutem

Nos habebit humus.

Să ne bucurăm, aşadar,
Cât încă suntem tineri
Fiindcă dup-o tinereţe agitată,
Şi-o bătrâneţe-ngreunată,
Ţărâna ne va avea pe toţi.

2 Vita nostra brevis est,

Brevi finietur;

Venit mors velociter,

Rapit nos atrociter;

Nemini parcetur

Viața ne este scurtă
Va fi terminată prea curând,
Moartea vine fulgerător
Atroce ne agață-n ghearele-i.
Nimeni nu-i cruțat de-aceasta

3 Ubi sint qui ante nos

In mundo fuere?

Vadite ad superos,

Transite in inferos

Hos si vis videre.

Unde-s, oare
Cei ce-au trăit înainte-ne?
Poți s-ajungi până-n Ceruri
Sau să păşești prin Iad
De dorești să-i revezi.

4 Vivat academia,

Vivant professores,

Vivat membrum quodlibet,

Vivat membra quaelibet;

Semper sint in flore!

Trăiască universitatea!
Trăiască profesorii!
Trăiască fiecare student!
Trăiască fiecare studentă!
Fie ca ei să-nflorească de-a pururi!

 5 Vivant omnes virgines

Faciles, formosae.

Vivant et mulieres

Tenerae, amabiles,

Bonae, laboriosae.

Trăiască toate fecioarele
Binevoitoare și frumoase!
Trăiască, de-asemeni,
soţiile tandre, iubitoare,
Cinstite şi pline de hărnicie!

 6 Vivat et res publica

et qui illam regit.

Vivat nostra civitas,

Maecenatum caritas

Quae nos hic protegit.

Trăiască patria
Și cei ce-o conduc!
Trăiască-ne orașul
Și binefăcătorii acestuia
Care, prin caritatea lor, ne oferă siguranță!

7 Pereat tristitia,

Pereant osores.

Pereat diabolus,

Quivis antiburschius

Atque irrisores!

Fie ca tristețea să piară!
Fie ca urâtorii să piară!
Fie ca Diavolul să piară!
Fie ca oricine-i împotriva frăţiei noastre,
Oricine-ar râde de-aceasta, să piară!

8 Quis confluxus hodie

Academicorum?

E longinquo convenerunt,

Protinusque successerunt

In commune forum

Cine s-a adunat acum
Din universitate ?
Ei au venit de la mare distanţă,
Alăturându-se imediat
În comunicare

9 Vivat nostra societas,

Vivant studiosi!

Crescat una veritas,

Floreat fraternitas,

Patriae prosperitas

Trăiască societatea nostră,
Trăiască studioşii !
Să crească adevărul,
Să înflorească frăţiile,
Patria să prospere.

 10 Alma Mater floreat,

Quae nos educavit;

Caros et commilitones,

Dissitas in regiones

Sparsos, congregavit.

Universitatea noastră să înflorească,
Care ne-a educat,
Dragi şi camarazi,
Care v-aţi împrăştiat,
Să ne unim

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.664 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5