Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „HORA” DIN VLĂSINEŞTI A FOST, RECENT, MEDALIAT CU AUR , ÎN BULGARIA

HORA pe scena 01 [1024x768] [800x600] ÎN CONTINUA LUI ASCENSIUNE, ANSAMBLUL FOLCLORIC „HORA” DIN VLĂSINEŞTI A FOST, RECENT, MEDALIAT CU AUR , ÎN BULGARIA

“Un gând sfânt în haina cântecului e ca o icoană îmbrăcată în aur ”

La iniţiativa ing. Lucian Trufin, primarul comunei Vlăsineşti, primarul comunei Vlăsineşti, consiliul local al acestei istorice unităţi administrativ-teritoriale de pe valea Başeului şi cu vechi tradiţii folclorice, în luna aprilie, 2009, a hotărât înfiinţarea unui ansamblu artistic de interpreţi vocali, instrumentişti şi dansatori, care să perpetueze zestrea de cântec şi vers popular, muzica lăutărească şi dansul tradiţional, lăsate drept moştenire de înaintaşi, pe care inspirat l-a şi botezat HORA.
O bună parte din tinerii dornici să urce pe scenă erau mai demult „în aşteptare”, la data aceea, iar de instruirea celor trei formaţii preconizate a se constitui s-a oferit să se ocupe d-l Mihai Crap, pe-atunci director al Casei de cultură din Săveni, care la scurtă vreme, avea să devină şi referent cultural în cadrul Primăriei Vlăsineşti.

A continuat selectarea componenţilor celor trei formaţii artistice, pe baza unor teste de aptitudini / probe practice, şi, după câteva zile au şi început repetiţiile, cu repertorii adecvate atât debutului scenic cât şi spectacolului adresat marelui public şi competiţional.

Şi la toate şedinţele de pregătire, de-a dreapta instructorului, a stat primarul, emulul acestuia, prezent, de asemenea, şi la toate reprezentaţiile ansamblului, oriunde au avut, apoi ele loc. Şi nu a au fost puţine…
Mai frecvente au fost primele, preponderent, pe scenele locale; au urmat serii de spectacole în deplasare – din aproape în departe – şi nu au întârziat angajările competiţionale, soldate cu tot mai mari succese.

Despre ascensiunea spectaculoasă a acestui ansamblu vorbesc elocvent numeroasele diplome şi trofee care i s-au conferit în cadrul festivalurilor zonale, judeţene şi naţionale, dar şi internaţionale, la care a participat până în prezent: Trofeul Festivalului Interjudeţean de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou, „Din străbuni, din oameni buni” – Botoşani, 2009; Trofeele aceluiaşi festival, „După datina străbună” – Cumpăna, jud. Constanţa, 2009 şi „Marmaţia” – Sighetul Marmaţiei – Maramureş, 2012; Trofeul Festivalului Folcloric „Aşa-i jocul neamului” – Vârful Câmpului – Botoşani, 2010; Premiul III, pentru solista Elena Cazacu, la Festivalul Internaţional ”Constelaţie muzicală”, din Republica Moldova, 2011 şi menţiunea specială pentru solistul Petrică Braer la acelaşi festival, şi, în ziua de 8 sept. 2011, i s-a conferit, pentru a treia oară, consecutiv, Trofeul Festivalului „Serbările pădurii” – Vorona, Botoşani.

Alte numeroase reprezentaţii de succes au desfătat publicul vlăsineştean, şi nu numai, de Zilele comunei, La Festivalul vinului – Sârbi, Parada datinilor şi obiceiurilor de iarnă „ Florile dalbe” (la Vlăsineşti şi Săveni), Concursul interjudeţean de muzică populară „Omătuţa”, organizat de Casa de Cultură a municipiului Tecuci, jud. Galaţi (premiul III), Concursul naţional de muzică pentru formaţii instrumentale, corale şi solişti vocali din învăţământul preuniversitar, faza zonală, la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” – Suceava (premiul I, pentru solişti vocali) ş.a.
Şi seria succeselor Ansamblului folcloric HORA a continuat şi după ce conducerea acestuia a fost preluată de mai tânăra artistă, prim-solista formaţiei vocale, XENIA MIHĂLUŞ, agreată şi ascultată de toţi coechipierii, care, beneficiind de acelaşi sprijin din partea d-lui primar şi a consiliului de administraţie al Căminului cultural, a reuşit, în scurt timp, să imprime o notă de prospeţime echipei şi să dea un evident impuls calităţii spectacolelor. A recrutat şi alţi noi componenţi ai ansamblului, purtători de tradiţie, efectivele acestuia numărând acum 6 solişti vocali, 5 instrumentişti şi 11 perechi de dansatori şi, pe acelaşi criteriu al tradiţiei locale, a înnoit repertoriul de dansuri cu piese moldoveneşti autentice ( dans în perechi, hora şi sârba „ca la Vlăsineşti”, dans feminin-dansat de femei în zile de sărbătoare; dans bărbătesc – dansat de bărbaţi şi tineri la evenimente festive, – Ţânţâraşul, Călăraşul, Hora ţărănească ş.a. ); tot moldoveneşti, autentice, sunt şi melodiile după care se dansează şi cu un repertoriu îmbogăţit s-au prezentat şi soliştii vocali şi instrumentişti, precum şi orchestra, în toate spectacolele pe care le-a susţinut ansamblul sub actuala conducere artistică.

Şi, mai mult de orice, a urmat o muncă neîntreruptă, făcută cu plăcere şi devotament: multe repetiţii, corecţii, reluări, simulări de spectacol cu public, multă dăruire şi un mare consum de energie, dar şi bucurii. Publicul le-a făcut interpreţilor cele mai mari bucurii, aplaudându-i, ovaţionându-i şi bisându-i, certificându-le astfel valoarea şi stimulându-le aspiraţiile de a se autodepăşi.

S-a remarcat această conexiune între scenă şi public de fiecare dată, dar, mai ales la spectacolele de mai mare amploare, cum au fost cele prezentate de Ziua Eroilor, de 8 Martie (Odă mamei, odă iubitei), de Ziua Comunei (Vlăsineşti, Tudora, Manoleasa şi, mai recent, la CONCURSUL INTERNAŢIONAL FOLCLORIC, ediţia a XI-a, care a avut loc în oraşul NEDELINO din Bulgaria ( 6 – 10 sept. a.c.).
Asupra acestei din urmă prezenţe vom stărui mai departe.
A fost şansa artiştilor vlăsineşteni de a reprezenta judeţul Botoşani, şi România, la acest festival, oferită de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, personal de D-nii Ion Ilie şi Mihai Fediuc, în semn de recunoaştere a preocupărilor meritorii şi constante ale D-lui nostru primar, Lucian TRUFIN, şi ale instructorilor artistici, inclusiv ale coregrafului Laurenţiu Cârligeanu (un profesor de marcă în domeniu), pentru permanizarea activităţilor culturale de calitate în comuna Vlăsineşti, şi, nu în ultimul rând, ca recompensă pentru toţi interpreţii din formaţiile ansamblului.

Însă, din considerente lesne de înţeles…şi pentru că deplasarea în Bulgaria s-a făcut cu microbuzul şcolar, cu numai 20 de locuri, n-a putut beneficia de această fericită ocazie întregul ansamblu. Au fost norocoşi doar 6 perechi de dansatori, solista Xenia Mihăluş, şefa ansamblului, 4 instrumentişti în orchestră, alături de care n-a putut lipsi D-l primar ( sub al cărui patronaj s-a efectuat participarea la concurs) şi, pe lângă aceştia, 2 şoferi.

Era joi, 6 septembrie. Startul plecării s-a dat, după o bucată de noapte nedormită, la ora 3 dimineaţa, microbuzul a şi fost pus în mişcare.
Primele emoţii au şi început să-i încerce pe cei 20 de pasageri porniţi la un drum lung şi, celor mai mulţi necunoscut. Cu toţii şi-au făcut cruce şi-n gând s-au rugat la Dumnezeu să le binecuvânteze calea.
Mai stăpâniţi erau şoferii, care făcuseră câteva exerciţii de recunoaştere a itinerariului, pe hartă, şi, mai mult decât atât, erau apţi să-şi concentreze atenţia la drum şi să se orienteze după indicatoarele rutiere de pe traseu.
După aproximativ zece ore de mers, dar şi cu câteva halte de reconfortare, echipajul HORA a ajuns la Giurgiu, punctul terminus al drumului de pe teritoriul ţării noastre, spre Medelino. Trecuse puţin de orele amiezii şi cu toţii au căzut de acord să prelungească aici popasul. Şi au profitat de fiecare clipă, contemplând peisajul impresionant: oraşul, care, din Vamă părea şi mai măreţ, fluviul Dunărea ( ala doilea, ca lungime, din Europa), peste care îşi aruncă braţele Podul prieteniei ( o construcţie monumentală care leagă cele două ţări vecine şi prietene, România şi Bulgaria, deschis la 20 iunie 1954, construit numai din oţel, având o lungime de 2,8 km, o punte rutieră cu două benzi, una pentru traficul feroviar, precum şi trotuare pentru pietoni; construcţia lui a durat doi ani şi jumătate) şi silueta oraşului bulgăresc Ruse, din mirifica Vale a Trandafirilor.

Popasul a luat sfârşit, nu înainte însă de a mai zăbovi „hoinarii” noştri pe la chioşcurile cu dulciuri şi răcoritoare din vamă şi, odată cu trecerea peste hotar, pe teritoriul Bulgariei, emoţiile au început din nou să-i cuprindă. Simţeau că nu mai sunt acasă …şi, s-au scurs ceva timp până când şi-au putut reprima sentimentul acela de înstrăinare care apucase a se cuibări în sufletele lor. L-au învins în cele din urmă, reluându-şi repetiţiile pentru spectacolul pe care urma să-l susţină la Nedelino. (Era cineva cu ei, psihologul, care i-a ajutat să-şi recapete tonusul.)

Oraşul Nedelino, unde era aşteptat Ansamblul HORA, se află undeva în sudul Bulgariei, la aprox. 30 de km de graniţa cu Grecia. Trei ore a mai durat drumul până acolo, trecând prin câteva oraşe al căror farmec i-a impresionat pe vlăsineşteni: Stana Zagora, Dimitrovgrad, Hascova, Kardzhali ş.a. şi tranversând lanţul munţilor Rodopi, a căror altitudini – atinge 2192 m, un peisaj de rară frumuseţe.

Soarele scapătă spre asfinţit când Ansamblul HORA, care reprezenta România, după 1.000 de km parcurşi, a ajuns la destinaţie şi, tot atunci, şi-au făcut intrarea în marea piaţă a oraşului şi celelalte ţări invitate la festival – Macedonia, Republica Moldova şi Grecia. Formaţiile artistice ale ţării-gazdă, cu interpreţii lor, îmbrăcaţi în frumoase costume populare tradiţionale, îşi secundau autorităţile în întâmpinarea oaspeţilor.

Ansamblului nostru i-a ieşit înainte însuşi primarul oraşului / Kmet, Stoian Besirov, un om simpatic, dedicat culturii şi tradiţiei, la nivel european, care, adresând un cuvânt de bun venit, în limba bulgară, a cuprins într-o privire caldă şi prietenească întregul grup, îmbrăţişându-l cu aceeaşi afecţiune pe omologul său român.

Deschiderea festivalului s-a făcut a doua zi, dimineaţă, printr-o paradă a tuturor formaţiilor prezente, momente în care AI NOŞTRI, purtând TRICOLORUL şi pancarte care legitimau ROMÂNIA, adânc mişcaţi de acordurile IMNULUI NOSTRU DE STAT care se intona, s-au arătat, încă o dată, cuprinşi de înalte sentimente de mândrie patriotică şi demnitate.

Prima reprezentaţie, „de introducere” în programul concursului, a avut loc între orele 12 şi 13 şi a durat 30 de minute, aşa că a rămas destul timp, până seara, pentru ca românii să viziteze oraşul şi împrejurimile lui, cu frumuseţile şi bogăţiile lor cele mai surprinzătoare.

Concursul propriu-zis s-a desfăşurat în ziua ce-a urmat, sâmbătă, 8 sept., ROMÂNIA fiind programată a se prezenta pe scenă aproape de seară, la orele 1820 – 1830, evident în dezavantajul interpreţilor noştri. Era un timp de aşteptare prea mare, în care se putea instala stresul, oboseala, nervozitatea, ori, pur şi simplu, li se putea atenua entuziasmul cu care au aşteptat această competiţie.

Trebuia să-şi caute un remediu care să-i ţină la adăpost de oricare risc şi să poată urca pe scenă fără nicio emoţie şi pe deplin relaxaţi. D-l primar le-a propus să plece, pentru câteva ore, cât mai departe de oraşul gazdă.

A şi ales Grecia. Într-acolo au plecat, ajungând până pe litoralul Mării Tracice, parte de nord a Mării Egee, unde, ispitiţi de vremea frumoasă şi de căldură şi limpezimea apei, n-au ezitat să facă şi o baie. Ba, au avut timp să viziteze frumosul oraş Xanthi şi portul Lagos şi să poposească într-o poieniţă dintr-o pitorească zonă muntoasă, bogată în diferite specii de conifere de-un verde crud, care emanau răcoare şi sănătate.

Medalia si Diploma [800x600]Cu „bateriile încărcate”, HORA s-a întors la Nedelino şi, după numai jumătate de oră, a urcat pe scena concursului. Cinsprezece minute i-au fost alocate, timp în care, cu o dezinvoltură debordantă, artiştii vlăsineşteni şi-au etalat tot ce-au avut mai bun în repertoriul orchestrei şi al formaţiei de dansuri, pregătit pentru această competiţie europeană. Au uimit juriul, iar marele public i-a aplaudat îndelung.

Când s-au făcut premierile, Ansamblul HORA din România a fost singurul din nou invitat pe scenă, de această dată, pentru a i se conferi DIPLOMA şi MEDALIA DE AUR a celei de a XI-a ediţii a FESTIVALULUI – CONCURS, NEDELINO – SMOLEAN, din Bulgaria.

Entuziasmaţi, câştigătorii şi-au sărbătorit succesul până în zorii zilei următoare, când s-au hotărât să pornească spre casă.

Ca primă recompensă, înşişi şi-au îngăduit să viziteze Capitala, cu intrări la Muzeul Ţăranului Român, Casa Poporului, şi Arcul de Triumf, ca apoi, să-şi continue drumul, cu puţine şi scurte opriri, până la Botoşani, unde erau aşteptaţi în studioul Postului Tv Tele’M, pentru încă o înregistrare a reprezentaţiei din Bulgaria.

Astfel, vlăsineştenii şi alţi botoşăneni au putut urmări întregul repertoriu cu care Ansamblul folcloric HORA din Vlăsineşti a evoluat pe scena prestigiosului festival – concurs de la Nedelino, unde
s-a întors cu cea mai înaltă distincţie, să se bucure de frumoasa lui izbândă şi să transmită merituoşilor interpreţi artistici şi celor care le-au fost călăuze, cordiale felicitări şi gândurile lor cele mai bune.
Ceea ce şi noi am făcut.
Sept. 2012, Prof. Gheorghe BURAC
Premierea 01 [800x600]Microbuzul la start [800x600]HORA pe scena 02 [800x600]HORA la Nedelino [800x600]HORA  Parada [800x600]



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 39 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. camelia spune:

    o mandrie pentru comuna vlasinesti….bravooooooooooooo….

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5