Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Aprecieri bune şi rele la volumul semnat de Corneliu Filip, ”Decembrie 1989 la Botoșani-Rememorări -”

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 07 Mai 2018
Autor: Ioan ROTUNDU
Recenzie la carte
Sursa primară: http://jurnalulbtd.ro/articol-Aprecieri-bune-si-rele-la-volumul-semnat-de-Corneliu-Filip-8-4440.html
Publicat: 07 Mai 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

Aprecieri bune şi rele la volumul semnat de Corneliu Filip

 

Vineri, 4 mai a.c., la Sala de şedinţe a Consiliului Local al Municipiului din sediul Primăriei Botoşani a avut loc lansarea volumului intitulat „Decembrie 1989 la Botoşani – Rememorări -”, Botoșani: Agata, 2018,  semnat de cunoscutul jurnalist botoşănean Corneliu Filip. Volumul, pe care autorul şi l-a propus a fi un document istoric despre evenimentele de la Botoşani, din decembrie 1989, este mai degrabă o povestire antrenantă şi incitantă în acelaş timp.
De vreme ce lipsesc: date concrete pe ore şi zile în ce priveşte succesiunea evenimentelor, consemnări de nume ale persoanelor şi citate din cuvântările rostite din balconul Teatrului şi apoi al Palatului Administrativ, care să reflecte starea de spirit a acelor vremuri; trimiteri la documentele esenţiale întocmite în primele ore şi zile ale evenimentelor care au dus la decizii de instaurare a noii puteri şi cine au fost semnatarii acestor documente; listele nominale cu cei care au format primele organisme de decizie etc. nu putem vorbi de o carte document istoric.
În schimb, pot aprecia faptul că volumul este o povestire istorică a acelor zile fierbinţi, din decembrie 1989, iar aici talentul jurnalistului îşi spune din plin cuvântul, oferindu-ne o lectură plăcută şi captivantă.
Apreciativă este este şi abilitatea jurnalistului de a fi prezent în miezul evenimentelor, el fiind un cunoscut popularizator al faptelor „pline de eroism” ale conducătorilor comunişti la nivel de judeţ şi nu numai. De altfel, atunci când i se propune un rol important în noua conducere a judeţului, jurnalistul consemnează la pag. 120: „Am spus că nu vreau să intru în faţă pentru că lumea mă cunoaşte ca o voce care a slujit vechiul regim şi vor fi vociferări.” De notat acest fairplay pe care alţi aplaudaci ai regimului comunist l-au dosit în favoarea oportunismului.
Corneliu Filip se descrie ca un apropiat al profesorului Petrea Curcă, ca un sfătuitor al acestuia, pozând în personaj cheie al acelor vremuri ceea ce iarăşi pare a fi oi adiere de grandomanie pentru că Petrea Curcă în volumul său „Revoluţia la Botoşani” nu-i acordă lui Corneliu Filip un rol de prim rang.
Jurnalistul ne povesteşte cu har cum s-au format noile structuri de conducere prin a se aduce unul pe altul: cunoştinţe, neamuri, cârdăşii de privilegiaţi ai regimului comunist, cum s-a numit primul prefect de Botoşani şi mai ales cum a fost ales primul inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Botoşani, de fapt o adunătură de vechi miliţieni botezaţi peste noapte poliţişti.
Cu privire la cele relatate de autor, am de făcut unele adăugiri. Pentru că Diamandescu plecase la Bucureşti să se rostuiască cu funcţii ministeriale, la FSN Botoşani s-au propus trei nume printre care şi al căpitanului Neculai Cheptănaru, de loc din satul Hulub, comuna Dângeni.
Filip lasă să se înţeleagă că a jucat un rol decisiv în alegerea lui Cheptănaru ca şef, considerându-l a fi cel mai potrivit şi pe care-l cunoştea dintr-o anchetă jurnalistică. Eu îl contrazic. Neculai Cheptănaru a fost un carierist de tânăr ofiţer şi a fost un miliţian dur şi chiar cu o doză de cruzime, în spatele acestei poze profesionale ascunzându-se de fapt un personaj cu morală profesională îndoielnică.
L-am cunoscut în câteva împrejurări în perioada când eram inspector pr. de credite la Bankcoop şi cumulat funcţia de jurist. În această calitate ne-am ciocnit de câteva ori pentru că ţinea apărarea celor răi platnici asupra creditului angajat şi căuta să ne blocheze executările silite. După ce a fost mutat ca şef la Poliţia Suceava şi făcut general nu-i ajungeai nici cu prăjina la nas. La Suceava numele său a fost implicat în afacerile murdare ale patronului de la magazinul Bucovina. S-a pensionat la timp pentru a scăpa de o cercetare penală.
Mi sunt şi alte nume de slugi ale regimului comunist care au devenit mari revoluţionari peste noapte şi care s-au cocoţat în conducerea judeţului şi a Primăriei Botoşani. Vă las pe dvs. să le descoperiţi citind volumul.
Ca o concluzie, volumul semnat de jurnalistul Corneliu Filip este o poveste reuşită a evenimentelor din decembrie 1989, calitate care va face ca volumul să fie citit şi de tinerii zilelor de astăzi pentru că nu abundă în date şi consemnări istorice care să genereze plictiseală.
Lectură plăcută!

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5