Tăceri mă ning într-un apus stingher
Și-ascunsă dorm în leagănul din vis,
Mă plâng un dor uitat într-un ungher
Și-un înger trist, zălog într-un abis.
.
O poartă grea tot scârțâie de zor
Și-așteaptă tristă corul de cocori,
Prea ruginită-n timp, tot strigă după dor
Ce-a fost zidit în grota cu comori.
.
În lutul plâns și descântat de vânt,
Cătând hulpav neșterse amintiri,
Se-afundă pași pierduți în trup flămând
Într-un noian de gânduri și trăiri.
.
Și tu mă strigi tot din apus viclean,
Când plânge luna stinsă și smerită,
Iar poarta grea e-nțepenită-n van,
Căci bolta-i surdă, rece și-obosită.
.
Și amintiri năvalnice mă cer
În trupul nins dintr-un apus stingher!
Similare