Primit pentru publicare: 30 dec. 2010
Autor: Ionel BEJENARU
Publicat: 31 dec. 2010
Actualizat: 24 aug.2016

ARHIVA BOTOŞANILOR

ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI

Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La Moscova, evenimentul era marcat cu 15 salve de tun, Botoşanii fiind prima mare localitate din România „eliberată” de Armata Roşie. În replică, a doua zi, Armata Germană (n.n. România fiind încă aliata Germaniei) bombarda Botoşanii, transformând în ruine mai multe edificii publice locale – Școala Primară de Băieţi „Marchian”, Spitalul „Mavromati” (n.n. clădirea sa aflându-se pe locul actualului Spital de Pediatrie)  şi Teatrul „Mihai Eminescu”, puţin lipsind ca şi Liceul „A.T.Laurian” să aibă aceeaşi soartă. Este uimitoare precizia cu care escadrila germană, plecată de la Târgu Frumos, a nimicit aceste importante obiective botoşănene. Într-o convorbire avută cu cel care a fost primul primar al Botoşanilor, Carol Artberger – alias Emil Ardeleanu, primar instalat în 1944, reprezentând PCR, german de naţionalitate, convorbire derulată mai târziu, după 1990, cu puţin timp înaintea morţii sale, acesta nu ascundea ipoteza ca nemţii să fi avut chiar un „ghid” botoşănean. Plauzibil, nu?
După război, când molozul urbanistic al Botoşanilor era la el acasă, după bombardamentul nemţesc din 8 aprilie 1944, s-a pus problema refacerii Botoşanilor. Între obiectivele vizate figura Teatrul „Mihai Eminescu”, vechea sa clădire, remarcabil edificiu arhitectonic, datând din 1914. În acest scop, autorităţile locale au emis o Circulară, în vederea unei chete publice. Redăm, mai jos, in extenso, acest document: (este prezentat in formatul tiparit si în formatul online, forma răsfoire).