Teodor EPURE
ASCULT GRÂUL DE APROAPE
Într-o zi de vară la amiază.
Singur în lan de aproape am ascultat
Aurul lumii cel mai curat ce se decantează
În rotocoalele spicelor când dansează.
.
Căldura mare în câmpie a ajuns,
Foşnetul lanului de grâu pe note l-am pus,
O muzică uimitoare am înregistrat,
Toate vietăţile din jur s-au bucurat.
.
Sub arcul luminos al solstiţiului
Eternitatea pe nume m-a strigat
Şi totdeauna mi-a îngăduit
Să mă oglindesc-n privirea ei pân- la sfârşit.
.
Boabele de grâu luate-n mână mi-au dovedit
Că durata vieţii lor a depăşit
Imensitatea plantelor care au răsărit
Pe pământul reavăn şi însorit.
.
Covorul de mătase şi de aur curat
Din zori şi până în noapte l-am secerat,
Un câmp crud colindat de greieri am lăsat
Şi apoi din nou cu plugul l-am arat.
.
Oamenii mereu la grâu se tot gândesc
Că e un lucru cât se poate de firesc
Pentru că în lume nimic nu-i mai curat
Decât spicul de grâu cu mâna secerat.
Similare