Avanpremiera marii sărbători naţionale marcată în sala Unirii din Iaşi

Muzeul Unirii din Iaşi, Societatea Culturală „Plai mioritic” Iaşi-Chişinău-Cernăuţi, Mişcarea Naţională pentru Reîntregire Iaşi şi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni-filiala Iaşi au organizat duminică, 28 noiembrie, în sala mare a Muzeului Unirii din Centrul Spiritual al Moldovei, un emoţionant simpozion în avanpremiera Zilei Naţionale a României, cu accent pe evenimentul aniversat în acea zi, Unirea Bucovinei cu Ţara.
Simpozionul, deschis de profesoara Ioana Irimia, preşedinta Societăţii Culturale „Plai mioritic”, a fost susţinut de prof. univ. dr. Mihai Ştefan Ceauşu – Universitatea „Al.I.Cuza”, conf. univ. dr. Mihai Dorin – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi poeta Lucia Olaru-Nenati, doctor în Filologie. Primul vorbitor a tratat tema „Unirea Bucovinei cu Regatul României, o pagină glorioasă în istoria naţională”, reliefând circumstanţele şi actele pregătitoare, după care, la 28 noiembrie 1918, în sala Sinodală din Cernăuţi, patrioţii din Congresul General al Bucovinei, întrunind suprema putere a Ţării, învestiţi cu putere legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, au hotărât Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, cu Regatul României, hotărâre consfinţită prin cântecele Trăiască România Mare şi Deşteaptă-te, Române, prin binecuvântarea din partea preotului Dionisie Bejan, prin manifestarea populaţiei Cernăuţiului pe străzi, cererea adresată de Iancu Flondor autorităţii guvernamentale să predea puterea, înmânarea documentului hotărârii regelui Ferdinand, vorbitorul relevând semnificaţiile şi consecinţele acestor acţiuni, în primul rând pentru actul Unirii Mari din 1 Decembrie 1918. Al doilea conferenţiar a comentat evenimentele specifice perioadei de tranziţie dintre Unire şi integrarea Bucovinei în sistemul politic şi administrativ al României, schimbările produse în urma Tratatului Ribbentrop-Molotov din 1939 şi Tratatul politic al României cu Ucraina, din 1997.
Dimensiunile istorică şi politică ale conţinutului simpozionului au primit o a treia dimensiune, cea spirituală, datorită aportului poetei Lucia Olaru-Nenati, care a disertat colocvial şi cu expresivitate artistică despre Eminescu şi problema unităţii noastre naţionale, despre aportul major al celuilalt mare botoşănean, Nicolae Iorga, la realizarea Marii Uniri – marcând astfel şi omagiul zilei faţă de marele istoric martir, precum şi contribuţia altor „oameni ai energiilor luminate”, intelectuali şi oameni de cultură, fenomen asupra căruia s-a aplecat autoarea în cartea sa dedicată aportului acestora la consolidarea Marii Uniri, Arcade septentrionale. Schimbând apoi registrul de manifestare, vorbitoarea a citit apoi o poezie a sa, Bucovina din inimă (din volumul Cochilii cântătoare, 1982) şi poezia lui George Voevidca, Glosă, dedicată Unirii şi cuprinsă în monografia – prima şi singura – pe care d-sa i-a dedicat-o „primului poet modern al Bucovinei” . Punctul culminant de sensibilitate al acţiunii, realmente ovaţionat de numerosul public, a fost atins când poeta, distinsă şi prin creaţia muzicală inspirată din universul Luceafărului nostru, dar şi ca interpretă, supranumită şi „privighetoarea Bucovinei”, a oferit audienţilor o melodie din CD-ul său Din dor de Eminescu şi interpretarea poeziei Rugăciune – pe versuri eminesciene şi muzică proprie, căreia a reuşit să-i confere caratele unei Ave Maria româneşti.
Simpozionul a prilejuit şi intervenţii-ecouri la problematica abordată: prof. univ.dr. Mandache Leocov a adus mărturii trăite ale acelor vremi, prof. Corneliu Grumezea a divagat util în legătură cu aspecte politice actuale din zonele locuite de români, iar subsemnatul am încercat sublinierea Unirii ca stare de spirit.
Departe de orice convenţionalism, mulţi participanţi au mărturisit, şi după simpozion, frumuseţea deosebită a acţiunii, suport pentru trăire durabilă, dedicând amintirii acestui memorabil şi autentic eveniment o fotografie de grup în care toţi au dorit să se reunească în jurul protagoniştilor ce au contribuit la înalta valoare a acestei avanpremiere a Zilei noastre naţionale.