Azi, de Florii
sub căutările înfierbântatelor cătari
e testul vieții și o să treacă
e un atac al florilor negre cu spicule-n coroană
e un atac al doamnei cu și fără coasă
și o să treacă!
*
azi
aș vrea să-ți pun la poartă ramuri de răchită
și alături de pomii din grădină
să-nfing desiș de salcie
să ocrotesc și roiul de albine
pe unde florile au înflorit
iar
înflorita scoarță din sipetul de zestre
primită din străbuni
s-o scutur în fața casei noastre
și mărțișorul pe care ți-l-ai păstrat
încă, la pieptul cu inima tremurândă
să-ți-l așez în măceșul de la fântână
și apoi să-mi povestești
cum primăvara în grădină
viața prindea viață în mlădițe cu chip
și cum fecioarele cu bucurie în lacrimi
în pustiul casei își adorau zestrea la oglindă
și cu frunze rupte din ramura de busuioc
își ascundeau nobila-i virgină
să-le poarte noroc la dorul din sat
*
de Florii
florile ‘nfloresc din propria geneză
acum fecioarele rumene și roșii ca focul
cu gândul spre cer își plâng petalele însângerate
cum în suave aripi
sacrul se înalță cu totul !

9 Apr. 2023