Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026
190 de articole
Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Se calicesc luminile sub pleoape de argint, Pe nufăr tremură o tainică văpaie, Se ridică ziduri negre ascunse-n labirint, Iar luna-și strânge raza din odaie, Din stânci pornesc ghețarii în alint, Prin crini de gheață cântă-o veche străie, Speranța-mbracă fiara în veșmânt. Sub muntele de…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Sub bolta dimineții mai crește sfânta-mi chemare, Prin sânge-mi curge seva neamului vechi, latin, Iar brațele îmi poartă gena și puterea în mișcare, Cu fruntea către astre și cu suflet cristalin, În visu-mi, fecioare și flăcăi se-nalță falnici-n ogoare, Purtând în ochi credința unui neam…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
În cercul stelelor, plânge neamul meu Și-n câmpul luncii bate-un vânt amar, Bat clopotele a teamă, vine ceasul rău, Sub sori apuși și sub stăpân grăjdar, Se frâng oglinzi în apele din hău Și norii-ngroapă veacu' fără calendar. Sub cerul greu se frânge-n glas un…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
publicat: 24 iun. 2024 republicat: 24.10.2026 Pe când măslinii căprioarei ieșit-au la mezat și-ți împodobeau crestele împăduritului munte, tu, sub desișul umbrei verzilor ramuri, de falsul pădurar te-ai amorezat, o lipotimie sub balsamuri. Pe când veverița își netezea coada prin proaspete tufișuri, învălmășite cu violete-n…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Sub cer de scrum, pe pământ, e grea uitarea, Pe câmpuri de plumb, e chiciură și fum, Iar prin văi își plimbă vântul tulburarea Prin codri stinși de veacuri și parfum; Se frânge-n zări lumina călătoare Și plânge ceața surdă-n vale, acum. Nori bătrâni își…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Dinspre holm, suspină vântul rătăcit Și-n sat se frâng luceferi înserând Iar cerul pare vechi și mai obosit, Purtând tăceri-n veșnicul vibrând, Prin foi murinde timpul s-a irosit, Lăsând doar umbra visului flămând. Se stinge zarea-n neguri de argint Și norii curg ca turmele-n apus,…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
— Ce este cultura? m-ai întrebat, frate, — Spune-mi întâi la care te referi: La firul de aur din vechea cetate, Ori la grâul ce crește-n lanul din câmpii? E zbor de gând prin veacuri adunate, Ori rodul muncii dus spre zori târzii? De spui…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Măicuță, iarăși toamna se-așază peste sat, Și-ngână vântul doine pe vechile coline, Pe fruntea ta se vede al anilor palat, Clădit din dor și lacrimi, din zile și suspine, Ai fost când rod bogat, când spicul scuturat, Dar ai rămas aceeași cu zilele senine. Prin…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Măicuță, toamna ți-a pus bruma peste păr, Dar ochii-ți ard ca spicele în miez de vară, Ți-e fruntea carte veche scrisă cu adevăr, În care timpul lasă umbră și povară, Ai adunat ani și lacrimi-n vechiul cufăr, Ca pomul care rabdă viforul de-afară. Prin ochii…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Prin cenacluri umblă ca un domn, Cu fraze reci de ghips împodobit, Își face tron din fiecare zvon, De parcă ceru' l-ar fi învestit, Din mlaștini scoate fals blazon Și-l poartă grav, solemn și poleit. Dar cărțile îl știu drept trecător. Sub geamu-i fâsâie licuriciu'…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Prin cercuri moi își plimbă-nfumurarea, Cu tomuri goale, grav s-a zugrăvit, Își coase-n drum o cârciumă și chemarea Pe-un scut de tablă, ce stă împodobit, Din haznale își scoate zilnic inspirarea, Dar spune lumii că e dăruit. De-ai fi citit mai mult, tăceai mai des.…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Pe-un turn uitat, sub luna sângerie, Stă cucuveaua pe-a coamei broderie, Privește lumi în valu'-vitreg, Cum caută... și falsă faimă culeg, Cum jură toți că sunt cinstiți, Dar umblă mulți cam desfrunziți. Cucuveaua vede adevărul: e zoit! În piață se urlă câte-un sfat, De cel…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Cucuveaua, din ascunzișuri la hotarul vremii Pe ramul vechi al nopții, doi ochi-n stea senină, Veghează cucuveaua cum lumea se-nvenină, Privește cum se schimbă orice rost sub soare, Cum anii trec în taină spre altă depărtare, Vede începutul sobru lângă ultimul prag Și zâmbetul vieții…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Pe Strada Mare plimbă fum un phoet somnoros, Cu ceafa plină-n glorii și cu creierul păros, Din poala gândirii scoate zilnic câte-o stea, Dar steaua lui de tinichea se crede catifea, Își ventilează șoșonii cu proverb meșteșugit, Ca un curcan ce dă sentințe fără să…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Trezește-te, că peste vii coboară grea tulburare Și peste rădăcini bătrâne stăruie o apăsare; Un val de vrajbă mincinoasă seamănă rătăcire, Spre ștergerea hotarului și nelegiuită răstălmăcire, Dar încă via de pe dealuri își leagănă muguri, Iar cerul țese sub frunze cununi pentru struguri. La…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
În marea piață, toamna își revarsă blând tezaurul bogat, Pe fiecare masă arde rodul vremii, nobil înveșmântat, Ca niște candele de aur se aprind ciorchinii-n zare, Chemând spre vechi năzuințe și gusturi fermecătoare, Sub zumzetul mulțimii curge timpul ca un râu domol, Purtând pe valuri…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Pe cerul larg se-ntoarce iar destinul, Prin lanuri vechi se-aprinde dorul sfânt, Ciocârlia poartă-n tril suspinul, Lăsat de vremi pe acest pământ. Din zări albastre vine primăvara, Cu aripi pline de lumină grea, Și pleacă iar, când e gata vara, Și lasă-n urmă tristețea mea.…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Dorul, pasăre de seară, Zboară peste ani, pierduți, Și se-așază-n vița veche, Printre strugurii tăcuți. Dorul, pasăre de umbră, Se întoarce iar spre sat, Ș-alungă vara din pictură Spre apusul-ndepărtat. Dorul, vânt prin vii bătrâne, Plânge-n frunzele stăpâne, Și-mi aduce din trecut Vis de struguri…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Vinul, rubinul viu al gliei, Păstra în el veri și ogor, Și curs în cupe la prăznicie, Trezea trecutul călător. Vinul, sângele viei sfinte, Curgea rubin în seri târzii, Purtând prin veacuri, ca-nainte, Lumina blândei copilării. Vinul, sângele toamnei coapte, Dormea în vechiul beci de…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Timpul, un vin din vechi luceferi, Fierbe tăcut în al meu gând, Tata-mi vorbește prin vremuri, Din muguri ce răsar pe rând. Timpul, un vin din vechi luceferi, Se scurge lin în vas de lut, Iar dorul tatălui veghează La via străbunilor, început. Timpul, un…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Sub zări de aur și tăceri, Dormea țarina în mister, Iar timpul, corb cu aripi reci, Țesea destinul pentru veci. Eram copil cu ochi senini, Prin roua blândelor grădini, Iar via-mi sta ca un altar, Sub cerul vechi, rămas hoinar. Bolnav era atunci tataia, În…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Tu umbli-n sat cu vorba grea, Și-mi cauți urma prin noroi, Dar n-ai să-mi frângi credința mea, Nici drumul scris de-ai mei eroi. Din neamuri harnici am crescut, Cu fruntea sus și pumnu-n piept, Prin vremi, amar ei au trecut, Dar n-au uitat ce este…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
În marea clipei ce se stinge, Plutește orașul adormit, Iar timpul, luntre fără vâsle, Se pierde-n zări de necuprins. Sub cerul vechi de amintire, Culeg tăceri din ce-a rămas, Din trilul vremii care curge Prin iarba serii, pas cu pas. O zi de mâine ne…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Holmul mai păzește bătrânul sat, Sub vălul seriilor argintii, Iar timpul, fluviu fermecat, Se pierde-n negre veșnicii. Din clipe stinse îmi adun Mlădieri de dor și de lumină, Ca un sihastru de pe drum Ce prinde luna și suspină. Sub salcâmi, umbrele coboară Ca niște…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
La Sânziene, sunt cuvinte care nu se rostesc, ci se deschid. Le rostești și, dintr-odată, ceva vechi tresare în ele, o lumină, un miros de câmp, o umbră de zeiță. Sânzienele Un cuvânt care pare simplu și, totuși, complex. Un cuvânt în care timpul s-a…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Pe câmpuri calde, sub boltă lină, Când soarele-și oprește rostul, Se-aude-n taină o lumină Și-n iarba verde crește gestul. E noaptea-n care vechi hotare Se pierd în zări de vis și teamă, Când timpul, obosit, dispare Și-și uită clipa din blestămă. Sânzienele — șoptit cuvânt,…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Era-ntr-o noapte grea, de dor, Când plângea cerul călător, Iar lumea, dusă-n vis adânc, Tăcea-n codrul ei cel frânc. Pe-o umbră veche l-am zărit, Un chip de gânduri rătăcit, Cu ochii duși spre nesfârșit. Era Dionis, vis suit. „Nu vezi tu, omule de lut, Că…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Jan Tristea Jurnal de front Este luni, 2 martie 2026, trecut de ora 10:00. După obiceiul matinal, am decis să încep ziua cu ceva activități gospodărești și benefice traiului, care devine tot mai scump. În această dimineață liniștită de martie, a doua zi din lună,…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
,,Poemul din Ajunul de Crăciun”, publicat: 13 Dec. 2025. Actualizat și republicat ,,În Ajunul Crăciunului, răsărit-a voinicul” : 24 Dec. 2025 În vechea vatră a satului Vorniceni, unde clopotul bisericii răsuna ca o chemare a veșniciei, în casa de sub Altarul sfântului lăcaș, s-a născut…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
În vechea vatră a satului Vorniceni, unde clopotul bisericii răsuna ca o chemare a veșniciei, în casa de sub Altarul sfântului lăcaș, s-a născut Vasile - 24 decembrie 1921, singurul flăcău între cinci surori, mândre ca zorii dimineții. Destinul i-a fost frânt de război, dar…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Din trudă și curaj se naște coroana ce strălucește, Destinul e cântec etern, iar dorința e flacăra ce nu se stinge. În zorii drumului, norocu-ți surâde ca un soare ascuns în ceață, Îți dăruiește aripi de foc, pentru a străbate prăpăstii fără teamă, Destinul ți-se…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
(Soarele dă să apară, se ridică lent, ca o lumină în scenă. Ciocârlia urcă în văzduh... Vântul se aude într-o armonie ca un sunet de fundal. E o doină caldă, pătrunsă de dor.) Ciocârlia oftând din înălțimi albastre, Cântă ce-a fost și ce n-a mai…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Poemul meu nu se va sfârși deodată, Nu se grăbește, nu rănește pe nimeni. Când adorm, urc visu' la steaua furată, Admir concavul cerului fără semeni Și-n faptă, îngerul mi-se arată. Deschid șantierul visului tăcut, Lucrez de zor, dar nu închid pleoape, Veghez ce-n jurul…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Viața e dansul tăcut dintre vis și regret, Zâmbet de revistă, cu sufletu' în derivă. Te ascunzi în roluri, uitând ce e concret, Te tulbură religia sau vârsta captivă, Ce despart idei sau iubirile-n secret. Ai pierdut și încă vei mai pierde, din păcat,…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Pe o bancă de întoarcere Stai cu tine: ,,ce-a fost cândva?” Și regretul din refacere Îți șoptește: „Nu întreba!” Căci nimic nu poți schimba! Pe o scară de lumină, Îți urcă timpul, dar nu și tu, Căci o viață e prea puțină Pentru-un drum…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
În ceasul cu aripi frânte, Se scurge nevăzut visul uitat, Din cadran, tăceri mărunte S-aud în șoapte, e un văitat. Păcat! Pe o bancă-n strivire, Stai la gând: ce-a fost util? Cu lacrimi în izbăvire, Aduni cu sârg timpul mobil. E inutil! Frunza toamnei-i rugă-n…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Motto: Toamna răzuieste foile veacului din arborii înțelepciunii La sărbătoarea hramului, sub mantia toamnei grele, Satul Vorniceni își pune straie noi și din sipete, iele. Când octombrie își cerne alene aurul pe ramuri Gospodarii, cu bine, deschid porțile pentru neamuri. Cu recoltele-n hambare, oile 's…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAComentarii
Luna albastră sângerie Jan TRISTEA Cenaclul DinOgor la apus înspre edenul liniștit din răsărit pornit-am într-un drumărit sub luna albastră sângerie cu căprioara mea din vis din a mestecenilor frunziș sub lună plină, o super-lună, cu-un lat de palmă o ajung de pe pământ din…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Așez umbrele tăcute-n șir, pe valuri de speranță, Cu suflet ce-și plâng greșelile puse în balanță. Ele vin purtând regretele în tăceri disperate, Sunt umbrele rămase și cer să fie așezate În ordine, cu grijă, în cuvinte nenumite, Căci n-au avut curajul s-asculte vechile ispite.…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
E vară tată și strugurii s-or coace mai devreme, i-o vară tot mai rece sub arșița mistuitoare și-n ograda noastră, doar, nucul mai geme când lacrima strugurilor de sub streașină și carul cu harbuji e-n așteptată sărbătoare, Sfânta Maria ! Din Caradica[1], via asmute lacrima…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
În cuptor de vară, lanul blond își mișcă mijlocul sub povara rodului cârlionțat de spice săltărețe, pe deal, sub poale, poama viilor țâșnește-n creștere sub hărnicia palmelor, de dor, să aciueze focul. Din strugurii stinși tresare fiorul strămoșesc, o spuză roșie mustește-n verdele ierbii și…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Din amfore trosnesc lacrimi, cu glas adânc, iar strugurii se prind în rodul magic și tăcut. Simțirea plânge-n roșu, cald și nevăzut, în fiecare strop, un dor căzut din frânc[1]. O lume veche suspină-n vinul revărsat, dar totul geme, mut, sub farmecul uitat. Pe dealuri…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAComentarii
desculț prin miriștea cu maci adun florile de sumaci și stropindu-le cu sânge îmi jălui rana care plânge desculț prin miriștea cu maci înmoi ragila destrămată cu propriul sânge și-i dau culoarea macilor rămași apoi stropesc cu albe plânse stigmatiferele flori de maci la Sânzâiene!…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Cu gândul la Paște, țarina ne-adună Cu datini vechi, sufletului să-i împletim Lumină-n casă și pacea să o căutăm În tradițiile sfinte, să ne regăsim. În Săptămâna Mare, ne rugăm evlavios Și-a sufletului griji prin rugă se rostesc Tradiții vechi, cutume, în gestul cuvios, Uzanțe…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Sub căutarea umbrelor ce trec-n dor, În testul vieții, totul e un veșnic zbor. Coroane negre ades se flutură-n tăcere, Când doamna cu coasa asmute durere, De Florii, florile negre duc-să-n pustie Doamna cu coasa, să dea o amnistie! Flore-n tihna-mi doresc, ades, ca-n vis,…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
Astăzi, prin piața mare, forfota s-ascute, Tarabele-n belșug își îmbracă straie noi, La mijloc, comoară, din rodirile trecute, Struguri aurii ce-aduc poftele-napoi. Galbenii și roșii struguri, scântei rafinate, Stacojii ce-n lumină dansează freamăt blând, Boabe vii ce-amețesc privirile fascinate, Un roz ce-nvăluie, precum un tandru…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
A crezut că-i va fi mai bine, dar viața e un paing din dor, Un fir ce tremură-n vântul nestatornic al sorții-n zbor. O casă bântuită i-a fost trupul pe care-l viețuiește, În fiecare zori, sperând că peretele nu se prăbușește. Analizele îi sunt hărți…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
O, fereastră albastră, oglindă cerească, De ce-mi tresari privirea cu umbre de dor? De Sfântu Gheorghe, tu, poartă domnească, Ai prins în ramuri suspinul din zbor. Răchită pletoasă, o, vis neîmplinit, De ce-ți plângi crengile-n lacrimi amare? Sub tine, copilăria mi s-a oprit, Ca un…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
La geamul albastru, pe-a timpului cale, De Sfântu Gheorghe, răsuna-va chemarea, Gingașului frate de sub zările boreale, Îi plânge des răchita-n tăceri, plecarea. * Un dor se prelinge, din salcia vie, În lacrimi de aur pe-chipuri străine, Cunună de vise plutește-n magie, În vuietul vremii…
Citește mai departe →Autor: Jan TRISTEAlnvitaţie la lectură
În labirintul vieții, un creator veghează, Țesând umbrele-n timp cu fire de veșmânt, Sub lacrimi de lumină, destinul modelează, Purtând durerea-n șoapte de legământ. În lacul albastru, cu nuferi de speranță, Se ascunde trecutul în recile abisuri, Sub apa misterioasă reveria dansează, Pe cântec de…
Citește mai departe →
