ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Lidia BURDUJA
Cenaclul DinOgor
Eşti bărbat şi taci
să nu te-audă viaţa mea.
Visele,
prea devreme le trezeşti
la răscrucea
dintre noapte şi zi
când nu vorbeşti.
Astăzi, sărutul
aş vrea să-ţi ascult.
Te văd plângând
rar dar mult,
sufletul –
nemărturisire îngânând.
Cânţi des
la fel de mut
cu fiecare lebădă
ucisă de propriul zbor.
Te sperie cuvintele
de-aceea
silabiseşti
doar zâmbete-ntinse
spre oamenii ce mor,
spre patimile tale
în care mă afund
salvată-n iubire
şi nu mă mai văd
oricât
m-aş arunca în mine:
aici doar tu eşti,
bărbat înflorit de dorinţa
ce-o faci
să mă vadă aşa cum sunt-
goală-străină mie,
aparţinând trupului
plin de dorul
ce curge nisip
în fiinţa
de timp respirat ca o taină a cuvântului
căzut între noi ca şi cum altcineva
prin tine ar vorbi…
când tace alături femeia.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
Cum adică: „rar dar mult”, „cânţi des la fel de mut”, „străină mie aparţinând trupului” etc.