O monografie importantă care a apărut în 2022, al cărei autor, Paul CROITORU – absolvent al facultății de istorie, s-a aplecat cu dăruire pentru a cerceta și oferi o carte de patrimoniu despre locurile unde a copilărit, la bunicii din Joldești, satul de la ,,gura Voronei”.  În 2022, Biserica Vovidenia din Joldești a împlinit 175 de ani de la ctitorire, prilej de a se publica această monografie a locașului de cult, în al cărei conținut găsim și date, informații istorice despre satul Joldești, precum și un capitol de cateheză. Cartea a fost publicată în regie proprie sub aspectul chletuielilor de tipărire și cele aferente catalogării de către Biblioteca Națională a României (ISBN: 978-973-0-37511-4).  Grafica de pe copertă apaține autorului; fotografiile și imaginile din conținut: Paul Croitoru, Mihai Gicoveanu și Cristian Dumitraș;  un rezumat în limba engleză, Alina Croitoru. Monografia se găsește pe internet cu accesare gratuită, iar 100 de exemplare au fost donate comunității joldeștene.

• Satul Joldești, așezare cu rezonanțe istorice, face parte din comuna Vorona, fiind așezat pe malul stâng al Siretului, sub protecția Dealurilor Siretului. Săpăturile și sondajele arheologice au dovedit prin urmele materiale descoperite existența pe acest teritoriu al unei populații stabile încă din epoca fierului, rezistentă în epoca migrațiilor și înfloritoare în epoca medievală. Atestarea documentară indirectă vine în veacul al XV-lea, satul fiind consemnat sub alt nume (Huețeni), dovada clară a numelui „Joldești” fiind înscrisă într-un document din anul 1605. Timp de secole satul Joldești schimbă mai mulți proprietari din familii boierești cunoscute: Ghenghea, Șeptilici, Canano, Luca, Balș, Rosetti, Kapri.
• Un episod controversat în istoria seculară a satului Joldești se petrece în 12 aprilie 1457, și anume lupta pentru ocuparea tronului Moldovei desfășurată între oștile lui Ștefan cel Mare și cele a lui Petru Aron. O serie de istorici au afirmat la un moment dat că această luptă s-a desfășurat pe un câmp lângă satul Joldești. Adevăr sau legendă? De asemenea, așezarea de „la gura Voronei” se mândrește cu faptul că este locul natal al Ralucăi Iurașcu, mama poetului național, Mihai Eminescu. Născută la Joldești în 1816, Raluca Iurașcu și-a petrecut copilăria și adolescența în satul de pe malul Siretului, la gura Voronei. Tatăl său, stolnicul Vasile Iurașcu (care va fi și naș de botez al lui Mihai Eminescu), administra moșia boierului Balș.
• Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (Vovidenia) a fost ctitorită de boierul Nicolae Rosetti și soția sa Zoița la 1847, edificiul religios zidit din piatră și cărămidă fiind urmașul unei mai vechi biserici sătești de lemn. Pisania consemnează data de 20 iunie 1847, pe ctitori și al doilea hram: „Sfântul Ierarh Nicolae”.
• Monografia cuprinde șase capitole, anexe documentare, o bibliografie selectivă și un rezumat în limba engleză. Cartea este bogat ilustrată cu imagini color care întregesc curgerea textului. În filele cărții sunt împletite clipe de istorie ale bisericii și satului, sunt redate portrete de preoți și alte elemente ale vieții religioase din sat (troițe, cimitire, clopotniță). De exemplu aflăm din  paginile monografiei că tatăl cunoscutului om de cultură botoșănean Tiberiu Crudu (profesor și președinte al Ligii Culturale Botoșănene, 1931-1932), preotul Vasile Crudu a activat o scurtă perioadă ca preot-paroh la biserica din Joldești sau că în secolul al XVIII-lea satul Joldești apare într-o serie de documente cartografice, printre care și harta ce însoțea lucrarea domnului-cărturar Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei.
• Mai este consemnat și faptul că preotul paroh Cristian Dumitraș a adus la lumină o mai veche dorință a sătenilor: întregirea bisericii parohiale prin ridicarea unui pronaos cu turlă care să amplifice importanța funcțională și estetică a ctitoriei boierești din Joldești.