Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Constantin Rusu – ,,Vorona-File de Monografie”

    Constantin Rusu – ,,Vorona-File de Monografie”

    Amplul program de manifestări culturale, laice şi religioase care au marcat anul acesta tradiţionalele Zile ale Voronei (6-8 septembrie), a cuprins şi lansarea celei de a doua ediţii a monografiei comunei Vorona. Prima ediţie, apărută în urmă cu şapte ani, cu ocazia jubileului împlinirii a şase sute de ani de la atestarea documentatră a localităţii, s-a dovedit a fi insuficientă pentru numeroşii doritori de a o avea, fapt pentru care, în pofida constrângerilor bugetare ale acestei perioade, oficialităţile comunei au decis reeditarea acesteia.
    O monografie a comunei Vorona, localitate emblematică pentru judeţul Botoşani, vatră de credinţă şi cultură românească, păstrătoare a unor străvechi datini şi obiceiuri, gazda Festivalului folcloric ,,Serbările Pădurii” una dintre cele mai cunoscute manifestări de gen din ţară, loc de referinţă în biografia lui Mihai Eminescu, spaţiu în care fiinţează două importante aşezăminte monahale ortodoxe, ambasador al culturii româneşti dincolo de hotarele ţării era credem, o necesitate, această lucrare fiind cartea de vizită care o prezintă cel mai bine celor ce o cunosc şi mai ales celor care doresc să o cunoască..
    Elaborată de profesorul Constantin Rusu şi prefaţată de ziaristul Traian Apetrei, lucrarea, intitulată ,,Vorona – file de monografie”, prezintă cele mai semnificative date referitoare la evoluţia istorică a aşezărilor de pe cuprinsul actual al comunei, din preistorie, până în contempo-raneitate, precedate, conform cerinţelor unei asemenea lucrări, de o succintă expunere a cadrului fizico-geografic al acesteia.
    Vorona, ,,localitate cu un statut cu totul special în ansamblul geografiei judeţului”, cum o consideră prefaţatorul monografiei, este atestată documentar printr-un act de danie, emis în timpul domnitorului Alexandru cel Bun, la 7 ianuarie 1403, la Suceava, numele său regăsindu-se ulterior în documente emise în timpul domnitorilor Ştefan cel Mare, Ştefan cel Tânăr şi Iliaş, fiul domnitorului Petru Rareş, câteva dintre satele care o compun, fiind amintite, pentru prima oară, nu la foarte multă vreme: Joldeştii (1433), Icuşenii (1480), Protopopenii (1542).
    Documentelor referitoare la Vorona şi satele care-i aparţin emise în secolele XV-XVI, le sunt adăugate multe altele din secolele următoare, până în secolul al XIX-lea, autorul lucrării preferând unor comentarii pe marginea acestora, reproducerea unor capitole din corpusuri de documente medievale, sau a unor lucrări privitoare la evenimente sau personalităţi legate de aceste aşezări. Amintim dintre acestea: ,,Letopiseţul Tării Moldovei” de Grigore Ureche, ,,Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare” publicate de Mihai Costăchel, ,,Eminescu în documente de familie” de Gheorghe Ungureanu, ,,Mănăstirea Vorona” capitol din lucrarea ,,Din istoria Bisericii ortodoxe botoşănene” de Ştefan Ciubotaru, ,,Aspecte din istoria medievală a satelor voronene” şi ,,Istoria Voronei până la începutul secolului al XX-lea” publicate în revista ,,Freamătul codrilor”.
    În aceeaşi manieră, nici de aprobat, dar nici de respins, pentru o lucrare care, aşa cum reiese chiar din titlu, nu se vrea exhaustivă, procedează autorul lucrării şi în cazul prezentării perioadei preistorice pe care o face reproducând integral capitolul LXX din volumul I din ,,Repertoriul arheologic al Judeţului Botoşani”, publicat în anul 1974 de cercetătorii Al. Păunescu, V. Chirica şi P. Sadurschi, sau toponimiei, caz în care reproduce din ,,Marele Dicţionar Geografic al României” apărut în anul 1900.
    Făcând observaţiile de mai sus, trebuie, în acelaşi timp să subliniem faptul că autorul monografiei, pe lângă munca, deloc uşoară de redactare a acesteia, a cercetat el însuşi trecutul localităţii, participând la campaniile de săpături arheologice efectuate pe teritoriul comunei sau făcând investigaţii în arhive Rezultatele cercetărilor, concretizate în câteva articole apărute în publicaţii de specialitate sau în presă, şi-au găsit loc în monografie, dintre ele remarcându-se cele intitulate ,,Celturi de bronz de factură răsăriteană descoperite pe teritoriul judeţului Botoşani” semnat alături de Paul Sadurschi şi Ilie Cerneleanu, publicat în volumul VI/1986 al Anuarului Muzeului Judeţean de Istorie, ,,Hierasus”, ,,Răscoalele de pe valea Siretului”, publicat în ziarul ,,Clopotul”cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la răscoala din anul 1907, cărora li se adaugă ,,Dicţionarul geografic al Comunei Vorona” (1975).
    Un loc deosebit în lucrare îl ocupă Mănăstirea Vorona, lăcaş de cult ctitorit, după opinia lui Ştefan Ciubotaru, între anii 1746-1749, de Teofana, soţia lui Ilie (Pitaru) şi nu în anul 1600, de către ,,părinţi ruşi” cum consemnează pisania aşezată pe zidul Bisericii ,,Naşterea Maicii Domnului”, pe care o consideră corectă cei mai mulţi dintre cercetătorii care au studiat istoricul mănăstirii, printre care şi Nicolae Iorga. Prezentarea, mănăstirii Vorona, cea mai mare şi cea mai valoroasă aşezare monahicească de pe cuprinsul judeţului Botoşani, cu etapele de dezvoltare, cu istoricul fiecăreia dintre cele patru biserici ale acesteia, precum şi a Sihăstriei Vorona, înfiinţată în anul 1857, încheie partea istorică a monografiei, ultimele capitole ale lucrării fiind afectate prezentării vieţii economico-sociale şi spirituale a localităţii şi perspectivelor de dezvoltare a acesteia.
    În privinţa aspectelor privind dezvoltarea economico-socială a comunei, ca şi a celor referitoare la instrucţia şcolară, ocrotirea sănătăţii sau vieţii religioase, autorul se rezumă la prezentarea succintă a acestora, utilizând, ca şi în capitolele precedente extrase din lucrări legate de aceste domenii, sau articole de presă, dintre care remarcăm studiul profesoarei Violeta Cotoc, referitor la reforma agrară din anul 1864 şi un sensibil articol despre Vorona, apărut în Revista ,,Romania Pitorească”, sub semnătura lui Mihai Creangă.
    Vieţii spirituale a Voronei, îi este afectat un spaţiu important din monografie, autorul prezentând, în limitele pe care formatul lucrării i l-a permis, tot ceea ce este caracteristic acestei localităţi: gospodăria ţărănească, ocupaţiile tradiţionale, portul popular, datinile şi obiceiurile -cu precădere a celor de Crăciun şi de Anul Nou şi manifestările folclorice prin care acestea sunt potenţate şi puse în valoare, precum şi pe creatorii populari de astăzi, din rândul cărora reţinem numele creatorului de măşti populare Gheorghe Tugui, ţesătoarei Niculina Andronache, sculptorilor în lemn Mihai Lupu şi Savel Dragoş şi pictoriţei de icoane pe sticlă şi lemn Daniela Rotaru.
    Parcurgând paginile dedicate vieţii spirituale a Voronei de azi, ne face plăcere să remarcăm faptul că autorul monografiei, a ţinut să scotă în evidenţă preocuparea pentru recuperarea moştenirii culturale a trecutului şi perpetuarea acesteia, manifestată de cei tineri, prin culegerea de strigături (membrii Cercului ,,Căutătorii de comori” din Icuşeni, reproduse din Revista ,,Freamătul Codrului”) şi legende legate de aceste locuri (,,Legenda unei fântâni”şi ,,Gorunul lui Cuza”) şi prin activarea în cadrul unor ansambluri folclorice de datini şi obiceiuri (,,Pădureanca”, al Şcolii Icuşeni, ,,Codruleţul” al Grupului Şcolar Industrial Vorona) sau a Orchestrei de muzică populară a elevilor din Vorona ,,Moştenitorii”.
    Importanţa comunei Vorona constă, în opinia autorului monografiei, nu numai în faptul că aici, mai mult decât în orice localitate a judeţului tradiţia spirituală a înaintaşilor este păstrată şi valorificată exemplar, că ea este locul naşterii unor personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti, printre care profesorii universitari Mihai Apăvăloaie (geograf), Nicolae Petreanu (istoric), Mihai E. Rusu (neurochirurg), Neculai Suliţanu (fizician), Gheorghe Curinschi-Vorona (arhitect), juristul poet Mihai Platon şi ziaristul Petre Hagiu ci şi în frumuseţea locurilor, care au inspirat un însemnat număr de poeţi şi scriitori printre care Eusebiu Camilar şi Dan Verona, din a căror operă sunt reproduse câteva fragmente.
    Bogat ilustrată, cu un aspect grafic care onorează Editura ,,Agata”, care a editat-o, noua ediţie a cărţii ,,Vorona – file de monografie” este o lucrare interesantă şi utilă în acelaşi timp, pentru care autorul ei, profesorul Constantin Rusu , primarul comunei, profesorul Aurel Ştefan şi consilierii comunali care au făcut posibilă apariţia ei, merită depline aprecieri.



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5