• În 14 Septembrie 2024, în zi de sărbătoare (Înălțarea Sfintei Cruci) am vizitat, împreună cu doctorul în istorie Marian Horvat din Dej, frumoasa comună Bobâlna din județul Cluj.  Satele componente ale comunei sunt: Antăș, Băbdiu, Blidărești, Bobâlna (reședința), Cremenea, Maia, Oșorhel, Pruni, Răzbuneni, Suarăș și Vâlcele. Situată la 19 km de municipiul Dej și la 76 km de Cluj-Napoca, comuna Bobâlna se învecinează cu municipiul Dej (localitatea componentă Șomcutul Mic) și cu comunele Recea Cristur, Cornești, Jichișul de Jos, Vad, Șimișna. Ocupațiile principale ale locuitorilor comunei Bobâlna sunt: creșterea animalelor, cultivarea cerealelor, comerțul, morăritul, tâmplăria, confecțiile metalice ș.a.
•             La Bobâlna, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Înălțarea Sfintei Cruci se ține, de regulă, la Crucea înălțată prin strădania Părintelui Vasile Vasilache și a domnului Prof. Univ. Dr.  Dumitru Pop, profesor de Limba și Literatura Engleză la Universitatea din Utrecht, Olanda, în prezent decedat și înmormântat la Bobâlna, lângă această Cruce.. Această Cruce a fost ridicată în memoria eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial, dar și în memoria eroilor Răscoalei de la Bobâlna din 1437-1438. Prof. Univ. Dr. Dumitru Pop, fiu al satului Bobâlna, a fost cadru didactic de prestigiu la Universitatea din Utrecht, Olanda. Arhimandrit Mitrofor dr. Vasile Vasilache a slujit la Bobâlna între anii 1964-1969. A fost un mare cărturar, a scris mai multe articole și peste 50 de cărți. În perioada  1940-1944 era secretarul Patriarhiei Române, iar din 1944, până în 1948 starețul Mănăstirii Antim. După un domiciliu forțat la schitul Poesov, județul Neamț a fost condamnat la muncă silnică pe viață și  închis din 1958 până în 1964, când a fost eliberat și a slujit ca preot la Bobâlna până în 1969. S-a stabilit  în S.U.A. și a fost  Vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din S.U.A. și Canada ( 1969-2003).
•             Revenind la ziua sosirii noastre la Bobâlna, 14 septembrie 2024 fiind o zi ploioasă, slujba de Înălțarea Sfintei Cruci s-a ținut în Biserica ” Sfânta Treime” din Bobâlna și nu la frumoasa și impunătoarea ”Cruce de pe deal”, înaltă de 18 metri, Cruce care este luminată și noaptea, odată cu iluminatul stradal.
•             La sosirea noastră în centrul comunei Bobâlna ne-am îmbarcat într-un autoturism de teren condus cu profesionalism de domul Anca și, împreună cu domnul Dorin- Vasile Petrean, viceprimarul comunei și primarul ales la alegerile locale din 9 iunie 2924 și cu domnul Radu Trifan, ne-am îndreptat spre Monumentul Răscoalei de la Bobâlna din 1437-1438. Acest monument s-a construit pe Dealul Bobâlna, la altitudinea de 695 m, cu ocazia aniversării a 500 de ani de la răscoală. La 8 iunie 1937, satele din împrejurimi au constituit un comitet de inițiativă în vederea construirii unui monument închinat Răscoalei de la Bobâlna din 1437-1438. Demersul a avut succes și s-a ridicat acest monument din calcar, operă a sculptorului A. Kos și a arhitectului Vasile Salvan. Monumentul a fost dezvelit la 21 decembrie 1957, în acordurile Imnului de Stat al României. Cu această ocazie s-a dat citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale privind schimbarea denumirii comunei Olpret din raionul Dej, regiunea Cluj , în cea de comuna Bobâlna.
•             Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a reprezentat cea mai mare revoltă țărănească din Transilvania , anterioară Războiului Țărănesc condus de Gheorghe Doja (1514). Cauzele răscoalei au fost limitarea până la suprimare a dreptului de liberă strămutare a țăranului, dar și accentuarea regimului de obligații ale țăranilor  români și maghiari. Dar la răscoală au participat și locuitori săraci ai orașelor, lucrători de la ocnele de sare din Dej, Sic, Cojocna, precum  și elemente ale micii nobilimi. Cauza imediată a răscoalei a fost nemulțumirea țăranilor față de decizia episcopului catolic Gyorgy Lépes de a colecta retroactiv zeciuiala, începând cu 1434. Această pretenție a episcopului catolic era cu atât mai absurdă cu cât locuitorii români (de religie ortodoxă ) și micii nobili maghiari fuseseră scutiți de această dijmă. Acum li se pretindea plata retroactivă în moneda nouă, de zece ori mai mare.
•             În iunie 1437, pe dealul Bobâlna, răsculații au organizat o armată și au construit o tabără fortificată, formată din care și căruțe legate între ele cu lanțuri. Răsculații au cerut înființarea unei stări proprii,  Universitas Hungarorum et Valachorum ( Starea Ungurilor și a Românilor). Conducătorul răscoalei a fost Antal Nagy de Buda, iar acesta  era ajutat de cinci căpitani: un burghez din Cluj, un țăran român, Ioan Oláh din Vireag și trei țărani unguri. Răsculații obțin o victorie importantă în decembrie 1437, cuceresc cetatea Aiudului, Clujul se alătură răscoalei, care se extinde, dar, în final, răscoala este înfrântă, iar conducătorii executați la Turda. Încă din 16 septembrie nobilimea din Transilvania, fruntașii clerului, sașii și gărzile secuiești se unesc împotriva țăranilor și semnează, la Căpâlna, un tratat numit ”Fraterna Unio” (Uniunea Frățească), cunoscută în istorie sub denumirea de ”Unio Trium Nationum”, care elimină iobagii ( în majoritate români) de la viața politică și socială, deși românii formau majoritatea populației Transilvaniei. Astfel dreptul strămoșesc românesc dispare treptat.
•             Răscoala de la Bobâlna din 1437 a scos în evidență capacitatea de organizare și de luptă a țărănimii. Ecourile peste veacuri a acestei răscoale au contribuit la formarea identității naționale a românilor din Transilvania, iar răscoala a constituit un exemplu timpuriu al luptei împotriva asupririi sociale și pentru dreptate.
•             Noi ne îndreptăm acum spre monumentul comemorativ al acestei răscoale. Trecem prin Oșorhel și după aproximativ 10 kilometri ajungem la Igriția, comuna Cornești. De aici până la monument sunt aproximativ 3,6 km. Parcurgem traseul pe un drum pietruit, trecem pe lângă un releu de Radio-Tv și apoi continuăm deplasarea cu mașina de teren , până sosim la monument. Aveam și o variantă mai scurtă , dar cu porțiuni abrupte , iar pe cărarea respectivă se poate merge doar cu piciorul.
•             Am ajuns la monumentul ridicat în cel mai înalt punct de pe Dealul Bobâlna . Acest monument are un soclu sub forma unei suprafețe pătratice cu raza de 6 m și este înălțat ca un turn cu vârful sub forma unei piramide patrulatere regulate. Am intrat și în interiorul turnului, unde sunt scări metalice pe care se poate urca până la cele opt ferestre ( câte patru pe fiecare față laterală), de unde se pot admira împrejurimile. Nu am urcat scările, întrucât vremea ploioasă și ceața nu ar fi permis observarea zonelor înconjurătoare. Sper că voi reveni la monument și pe o vreme însorită, care să permită o vizibilitate corespunzătoare.
•             Pe partea estică a monumentului am admirat basorelieful pătrat, cu latura de aproximativ 1 m, care prezintă scene cu țăranii răsculați la 1437.  Am văzut și placa de pe partea sudică a monumentului, placă pe care scrie: ”În acest loc, țăranii români și unguri din Transilvania , în primăvara anului 1437, au dat lupta cu nobilimea pentru a scăpa de povara de neîndurat și a scutura jugul de nesuferit al șerbiei”. Am fost impresionat de semnificația și măreția acestui monument , păcat că vremea nu a permis să admirăm și locurile mirifice din împrejurimi.
•             Împreună cu primarul comunei Cornești, județul Cluj, domnul Cornel-Vasile Chifor ne reîntoarcem, apoi pe drumul 109B ajungem la Primăria Comunei Cornești. Comuna Cornești are în componență satele: Bârlea, Cornești (reședința), Igriția, Lujerdiu ( sat vecin cu Dăbâca, localitatea natală a soției mele, Livia Giurgiu), Morău, Stoiana (unde se află Conacul Șorban în care au locuit ilustrul compozitor dejean Guilelm Șorban (1876-1923) și fiul său, Raoul Șorban, ambii înmormântați în Cimitirul Dealul Florilor din Dej, județul Cluj), Tiocu de Jos, Tiocu de Sus și Tioltiur ( unde se află o Biserică Ortodoxă de Lemn , din sec. al XVIII-lea). Trebuie să amintim că la Lujerdiu, Biserica Ortodoxă ( Voievodală) cu hramul ” Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost ctitorită de voievodul Mihai Viteazul. Tot în comuna Cornești, la Tiocu de Jos,  cariera de ”Piatră de Tioc” a furnizat piatra verde pentru Casa Poporului (Palatul Parlamentului), cea mai mare clădire din Europa și a doua din lume (după Pentagon):
•             La finalizarea discuțiilor de la Primăria Cornești, care au vizat și pregătirile pentru ”Bobâlna – Rock Revolution Fest”, Ediția I, din 27-28  septembrie 2024, festival organizat pe platoul Răscoalei de la 1437, în apropierea Monumentului despre care am vorbit mai sus, am revenit la Bobâlna. Aici, împreună cu domnul Dorin-Vasile Petrean, viceprimarul comunei Bobâlna și primarul ales și cu dr. Marian Horvat am vizitat Biserica ” Sfânta Treime” din Bobâlna. La intrarea în biserică, în partea stângă am admirat o pictură care reprezintă Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438. Această biserică a fost zidită între anii 1911-1912, prin jertfelnicia credincioșilor, dar și prin contribuția ” Asociației Mitropoilit Andrei Șaguna„ și a comunității de români din  Cleveland-Ohio (S.U.A.)  Biserica este zidită din cărămidă și piatră adusă din ”muntele” Bobâlna, iar planul este cel de cruce bizantină , cu 8 turle și 3 balcoane interioare, iar ca arhitectură se apropie de Catedrala Ortodoxă din Sibiu. Prima dată a fost sfințită de către P.S. Dr. Ioan Stroia, Episcopul Armatei, delegat de către Episcopul Nicolae Ivan. În urma unor lucrări de pictură, biserica este resfințită în 1970 de către vrednicul de pomenire, Arhiepiscopul Teofil Herineanu. Pe frontispiciul bisericii am admirat mozaicul reprezentând Sfânta Treime, pe Mântuitorul Iisus Hristos, pe Maica Domnului și pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, mozaic realizat în 1980 de Gâtu Leca. În anul 1997, după unele reparații exterioare, biserica este resfințită de căptre P.S. Dr. Irineu Pop Bistrițeanul, pe atunci Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. După ample lucrări de restaurare, interioare și exterioare, realizate între anii 2008-2012 biserica este resfințită de către Î.P.S. Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul nostru. Am părăsit lăcașul de cult și ne-am îndreptat spre bustul ilustrului medic și om politic,,Dr. Alexandru Vaida Voievod, bust situat în apropierea bisericii.
•             Menționăm  faptul că Biserica Ortodoxă ” Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, biserică de lemn din satul Cremenea, comuna Bobâlna , construită în 1677 este monument istoric și un obiectiv protejat de UNESCO. Amintim și Biserica Ortodoxă din lemn din satul Antăș, precum și cea din Blidărești, ambele din secolul al XIX-lea.
•             Am beneficiat în continuare de bunăvoința domnului Dorin-Vasile Petrean , care ne-a condus la conacul de la Bobâlna , unde, la 27 februarie 1872 s-a născut Dr. Alexandru Vaida Voievod, ” un părinte fondator al României Mari”, cum îl numește istoricul Liviu Maior. Dr. Alexandru Vaida Voievod a redactat și a citit în plenul Parlamentului de la Budapesta, la 18 octombrie 1918, ” Declarația de autodeterminare a națiunii române din Transilvania”.  Așa cum scrie Mircea Vaida Voievod, actualul proprietar al conacului și nepotul marelui om de stat,           ” pentru Alexandru Vaida Voievod și pentru fratele său, Ion Vaida-Voievod ( cunoscut ca riguros istoric și lingvist), Olpretul ( azi, Bobâlna) a rămas mereu tărâmul întoarcerii în copilărie”.
•             Deși are o măreție arhitecturală și o incontestabilă valoare culturală și istorică, conacul de la Bobâlna este lăsat în paragină de actualul proprietar, Mircea Vaida -Voievod. În perioada comunistă în conac a funcționat un spital, iar după 1989 aici a fost un dispensar medical. Porțile conacului erau acum închise cu lacăt, iar un zid masiv împrejmuiește conacul, conac aflat în stare avansată de degradare. Pe zidul conacului a fost așezată o placă de bronz pe care scrie:     ” În această vatră de străvechi neam românesc s-a născut și a trăit Alexandru Vaida-Voievod      ( 1872-1950), făuritor al Unirii și al României Mari!”.
•             În continuare, răspunzând invitației domnului Dorin-Vasile Petrean, ne-am deplasat la domiciliul Domniei Sale, unde am urmărit cu interes colecțiile de identitate ale domnului Emilian Radu, , originar din satul Antăș, comuna Bobâlna, satul natal al fostei mele colege, profesorul de biologie Ana Mic, Dumnezeu să o ierte! . Am aflat multe lucruri despre proiectele domnului Dorin Petrean, primarul ales al comunei Bobâlna. Am urmărit, în ultimii ani, preocupările Domniei Sale pentru promovarea și dezvoltarea acestei frumoase așezări umane, care are tradiții culturale și istorice insuficient cunoscute și valorificate. Domnul Dorin Petrean s-a remarcat în organizarea unor activități mult apreciate: Târgul de Crăciun, Târgul de Paște, Gala de box ” Valentin Silaghi”,  Maratonul Internațional din Bobâlna, Festivalul Plăcintelor ș.a., sub deviza: ” Bobâlna – locul unde curajul face istorie”. Bobâlna, comuna cu cea mai încărcată istorie   (am constatat acest lucru și în vizita din 14 septembrie 2024), va deveni un nucleu al culturii locale, așa cum își propune primarul ales al comunei, domnul Dorin-Vasile Petrean. Domnia Sa este convins și de rolul învățământului și educației în evoluția societății umane, apreciază cadrele didactice de la Școala ”Dr. Alexandru Vaida-Voievod” din Bobâlna și își propune activități importante și în acest domeniu.
•             Activitățile organizate în ultimii ani la Bobâlna au avut o maximă eficiența și au fost unanim apreciate, după cum mi-au relatat prietenii și cunoscuții care au participat la unele dintre ele. De exemplu, la Ediția a II-a a ” Festivalului Plăcintelor” de la Bobâlna , participanții au apreciat atât spectacolul folcloric din cadrul festivalului, dar au descoperit și apreciat tradițiile culinare ale harnicilor bobâlneni. Acest festival a fost un eveniment gastronomic dedicat plăcintelor cu silvoiță, brânză, varză sau cartofi. Ingredientele folosite au fost pregătite cu grijă din toamna anului precedent, au avut un gust autentic, inconfundabil.
•             Participanții la Gala de Box ” Valentin Silaghi” din 15 iunie 2024, în principal colegii de educație fizică și sport și-au reamintit cu mândrie de Valentin Silaghi, originar din Blidărești, comuna Bobâlna care, în 1974-1975 a fost campion național la box, iar în 1980 a obținut medalia olimpică de bronz la Jocurile Olimpice de la Moscova. Din 1990, Valentin Silaghi este antrenor federal al lotului Germaniei. La Gala de Box ” Valentin Silaghi” de la Bobâlna au participat și sportivii Mihai Leu, Francisc Vaștag și Cristian Ciocan.
•             De bun augur pentru această frumoasă comună poate fi și faptul că Bobâlna este una dintre comunele care fac parte din ” Ținutul Fluturelui Albastru”, care reprezintă o microregiune din județul Cluj, compusă din 12 comune:  Aluniș, Apahida, Bobâlna, Bonțida, Borșa, Cornești, Dăbâca, Iclod, Jucu, Mintiu Gherlei, Sic și Vultureni. Activitățile agricole tradiționale ale locuitorilor acestor 12 comune au facilitat existența aici a unei specii de fluturi protejată și anume fluturele albastru din genul Maculinea. Există patru specii de fluture Maculinea, dar zona celor 12 comune din județul Cluj este unicul spațiu din Europa unde sunt prezente toate cele patru specii. Iată care sunt cele patru specii de fluture Maculinea:
• i.                    Albăstrelul argintiu al furnicilor;
• ii.                  Albăstrelul ciocolatiu al furnicilor;
• iii.                Albăstrelul mare al cimbrișorului;
• iv.                Albăstrelul comun de gențiană.
• Albăstrelul argintiu al furnicilor a fost votat ” insecta anului”, într-un sondaj realizat de Societatea Lepidopterologică din România. Acest fluture depinde de existența plantei numite sorbestreaua, de prezența adoptatoare a furnicilor roșii, dar este vulnerabil în fața unui tip de viespe.
• În comuna Bobâlna sunt prezente două din aceste patru specii. Omida acestui fluture parazitează un anumit tip de furnică roșie într-un mod curtenitor și timp de 11 luni locuiește în furnicarul acesteia, fără nici o grijă. Fluturele albastru are nevoie de condiții speciale pentru a trăi, iar pajiștile și pășunile din cele 12 comune  situate de-a lungul Someșului Mic oferă acestor specii de fluturi condiții ideale de viață. Asociația ” Plaiuri Noi” a făcut și un proiect de promovare a ”Ținutului Fluturelui Albastru”. Desigur, simbolul fluturilor Maculinea reprezintă și o garanție pentru produsele agricole obținute în acest ținut, produse curate, naturale.  De bun augur este crearea ” Comunității Fluturelui Albastru”, formată din cei care locuiesc sau au afaceri în zonă și vor să adere la brandul microregiunii și la utilizarea acestui brand pentru propriile afaceri sau pentru crearea de produse și servicii.
• Bobâlna și celelalte localități unde există aceste specii de fluture albastru indică faptul că aici avem:
• 1.      Un mediu curat;
• 2.      Pajiști cu înaltă valoare naturală;
• 3.      Produse locale sănătoase.
• O oportunitate pentru microregiune este și turismul, inclusiv turismul istoric, iar Bobâlna deține obiective importante, care pot fi puse în valoare: Monumentul Răscoalei din 1437-1438 sau Conacul unde s-a născut Dr. Alexandru Vaida Voievod.
•             Am părăsit Bobâlna bucuroși de cele auzite și văzute, da și încântați de trecutul, prezentul și viitorul acestei frumoase așezări din Podișul Someșan.
•             Sosit acasă, la Dej, am adresat domnului Dorin-Vasile Petrean, viceprimarul și primarul ales al comunei Bobâlna următorul mesaj: ”Domnule Primar, Vă mulțumesc pentru toate!       Mi-ați făcut o foarte bună impresie prin inteligența, modestia și cumpătarea Dumneavoastră.. Convingerea mea este că aveți capacitatea și determinarea de a dezvolta comuna Bobâlna, pe baza potențialului existent și ajutat de întreaga comunitate. Vă doresc mult succes! Toate cele bune Dumneavoastră și întregii familii! Doamne ajută!”

Prof. Gheorghe GIURGIU, Dej, județul Cluj