Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Boris MARIAN: ”Embrion, nu avorton”

Boris MarianBoris MARIAN

 

 

Embrion, nu avorton

Să fiu embrionul mai multor femei, o mie de oameni mă iartă, se spune că lichidul e lacrima lui Dumnezeu, iar tu Cain, Abel sau cum te cheamă ai sorbit aceeași lacrimă cu mine.Fără vicii nu am fi oameni, raiul s-ar prăbuși în lipsa celor viciați, iadul ar fi neîncăpător, o funie subțire ca firul de păianjen ne ține legați. Un glonte-n tâmplă, c”est la morte, azi am fumat ultima țigară, ieri am sărutat ultima fată, nu de mult m-am lăsat de alcool, dar viciul există ca șarpele, cu un singur ochi, să-l privim în ochi. A ierta-iertare, crește iarba mare, vine din război carul cel cu boi, carul n-are roate, boii nu au coate, căruțașu-i mort, sus, pe capră-i Lord, verde vârcolac, bun pentru spanac, pentru vrăji, vădane, nasc copii-n borcane, hei, opriți aici, strigă din bunici unul mai bătrân, că e slab și spân, de unde venirăți, cine v-a adus? Cine să-i fi spus? Noi suntem iertarea, bubuie și zarea, tremură pământul, tace și cuvântul, vârcolacul sare, v-am adus iertare, ce batjocorire, ce mai plâns în lume, vorbele nu-s bune, unde e Iubirea? Moare-n mănăstire. Ochi mari, nu implorați. Lunec în libertate printre grâne coapte. Fără energia dizlocantă a poeziei, ce ar mai fi realitatea? Un nimic. Podul spune – treci peste mine să vezi ce tare sunt, apoi se prăbușește inexplicabil. Cine sunt stăpânii șesului, dacă nu munții. Astfel și noi suntem stăpânii pământului. Dar am întâlnit în pustiu două picioare de piatră. Urmele uriașilor, unii spun că mai există. Sunt vii, se feresc de noi. Urma lăsată în aer de rotația flăcărilor ne mai călăuzește. Restul este istorie.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 37 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5