Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 5 (125), Aprilie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Botoșaniul și starea populațiunii sale la 1 Mai muncitoresc (2019)

Primit pentru publicare: 30 Apr. 2019
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 01 Mai 2019
© Ion Istrate, © Revista Luceafărul
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Recurgere la memorie, 1889,
când Congresul Internaționalei Socialiste a hotărât ca ziua de 1 mai să fie Ziua Internațională a Muncii, pe baza unor pertinente revindecări privind condițiile de muncă, normele de lucru și prețul vânzării forței de muncă.
În țările civilizate (dezvoltate) aceste corecții sociale, obținute atunci cu sacrificii, au fost mereu ajustate pentru un confort social adecvat.

Recurgere la memorie, 1989,
cu 100 de ani mai târziu în patria lui Eminescu.

Împreună cu întreaga țară, județul Botoșani a cunoscut în Epoca Nicolae Ceaușescu o dezvoltare fără precedent în toate domeniile – economic, social, edilitar și cultural. Al 45-lea de la victoria revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și Congresul al XIV-lea al partidului, află județul într-un proces de valorificare deplină a posibilităților sale, civilizația prezentului socialist devenind pe măsura tradițiilor culturale ale acestui ținut, izvor străvechi de lumină eternă pentru patrimoniul de spirit al patriei române./ Creșterea și înălțarea așezărilor botoșănen a beneficiat necontenit de grija partidului și statului nostru, tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, președintele Republicii, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, eminent om de știință și activist politic de frunte, (…). Vom cita aici drept argumente spicuind din datele rapoartelor prezentate sesiunii din ianuarie 1989 a Consiliului popular județean de către tovarășii Iulian Ploștinaru, (…): În perioada 1965 – 1988 județul a beneficiat de un volum de investiții de peste 34 miliarde lei; Producția industrială a anului 1968 se realizează acum în 42 de zile; În ultimii 20 de ani producția agricolă globală în județ a crescut de aproape 3 ori; Au fost date în folosință peste 40.800 apartamente din fondurile statului și peste 21.000 locuințe din fondurile populației. (…). (…) multe dintre proiecte fiind coborâte de pe planșete pe teren, va aduce noi întreprinderi industriale în Botoșani și Dorohoi, extinderea unor căi ferate  – Dângeni – Darabani și Botoșani – Hârlău (…). citat din articolul ,,Mîndra ctitorie a epocii Nicolae Ceaușescu”, semnat de Mircea Oprea, Botoșani: Clopotul – 15 iunie 1989.

Cred că Mircea Oprea nu a mințit în amplul articol cu o întindere de 2 pagini într-un ziar de format mare, Clopotul, sub genericul Botoșaniul lui Eminescu, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la moartea Poetului.
Nu dezambiguizez conținutul textului de mai sus în ceea ce privesc datelor despre starea economică, socială și culturală a județului în anul 1989, dar îmi este ambigui altceva…

Suntem în anul 2019
Cum ne amețesc politicienii cu promisiuni și realizările lor…

În discursul lor, care mai tot timpul e un demers electoral, se referă la date neconcludente, ciupite din diferite și izolate medii, ce nu au nimic de a face cu starea economiei județului, starea și confortul social, nivelul de trai și cultură, asistența medicală, asistența socială, infrastructura județului.
Nu auzim un discurs politic și electoral concentrat pe analiza datelor statistice și a rezultatelor cercetărilor sociologice unde populația să descopere dinamici comparative, să vadă progresul unde e!?
După 1990 suita politică în alternanță la guvernare, guvernări fără viziune, fără a servi interesul național (ce patriotism?), au nimicit economia și confortul social din acest minunat colț de țară.
Să facem o succintă analiza! Să luăm de referință anul 1990, când încă nu au fost afectați indicatorii economico-sociali, fie prin alterarea datelor statistice, fie prin acțiuni și programe politice nechibzuite, nerealiste, fără a proteja patrimoniul național, pentru că vom vedea că nici măcar nu s-a reușit a păstra ceea ce am moștenit material. Nu e nevoie să scotocim în detaliu indicatori și măsurătorile de valori, ci doar să ne referim la cei care, până la urmă, sunt o rezultantă a principalelor rezultate din economie județului Botoșani.

Și cum știm că prin ,,cultură și educație se contribui la dezvoltarea entităților”, să vedem cum stăm! În anul 1990, aveam în județ 394 de biblioteci, din care 84 publice, iar în 2017, au mai rămas doar 250 din care 65 publice, după cum și numărul de cărți aferente în inventarul acestora a scăzut cu peste 1.100 mii. Bine, n-am avut resurse bugetare pentru dotarea cu cărți ale acestor instituții de cultură, dar cum au dispărut cele aproape 150 de biblioteci? A fost o atitudine de inchizitor? Nu, pentru că vorbim de statistici după 1990. Cărțile nu se ard, nu se distrug iar bibliotecile nu se desființează! Cine și ce gândirea poate se determine acest retrograd ,,progres”?
Din educație și instrucție publică, găsim la fel date care să ne arate proasta gândire și acțiune din acești 30 de ani, care au trecut de la marele măcel al ramurilor strategice din economia națională și a echilibrului macro-economic existent la acea dată. În 1989/1990, populația școlară număra peste 100.000 de beneficiari, de la învățământul preșcolar – la cel liceal și profesional,  acum constatăm cu amărăciune că mai sunt aproape 69.000. Ni se va spune că a scăzut populația județului de la peste 500.000, în 1989, la 450.000, acum. Așa este pentru că sporul natural negativ al populației este determinat de condițiile precare din mediul socio – cultural.

Indicatorii surprinși în statisticile oficiale din domeniile culturii, educației, protecției sociale și asistență medicală sunt oglinda realizărilor și a progresului tehnico-economice și social – cultural și de aceea aceste instituții ,,nepartinice” în datele oficiale publicate nici nu mai fac referiri la anii 90 când trebuie să se refere la unii indicatori cum ar fi sporul de natalitate, mișcarea populației, asistență medicală și socială, ci vin mai îndeaproape, de prin anii 2000 încoace, pentru a crea o impresia falsă. Vizitați site-urile oficiale ale Direcției Județene de Statistică și Consiliului Județean Botoșani și vă veți convinge ce bine stăm atunci când trebuie să ne referim la starea populației din județ.

Sursa datelor statistice sunt din capturi (internet) la data de 30.04.2019:
1. http://www.botosani.insse.ro/wp-content/uploads/2018/09/Numarul-si-activitatea-bibliotecilor.pdf
2. http://www.botosani.insse.ro/wp-content/uploads/2018/09/Populatia-scolara-pe-niveluri-de-educatie.pdf
3. http://www.botosani.insse.ro/wp-content/uploads/2018/09/Populatia-dup%C4%83-domiciliu-pe-sexe-%C5%9Fi-medii.pdf
4. http://www.botosani.insse.ro/wp-content/uploads/2018/09/Cantine.pdf
5. http://www.botosani.insse.ro/wp-content/uploads/2018/09/Executia-bugetelor-locale.pdf
6. http://www.botosani.insse.ro/wp-content/uploads/2018/09/Somerii-inregistrati-si-rata-somajului.pdf