Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 12 → 2020

Cahulul în memoria cărților poștale

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 4 (134), Aprilie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Cahulul în memoria cărților poștale

Primit pentru publicare: 21 Apr. 2020
Autor: Ionel NOVAC
Publicat: 22 Apr.  2020

© Ionel Novac, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

Cahulul în memoria cărților poștale

De foarte multe ori, cărțile poștale au constituit, dar mai constituie încă, una dintre cele mai concludente mărturii istorice, îndeosebi în cazul habitatului uman. Deși istoria acestora abia depășește un secol și jumătate, prima carte poștală fiind lansată la 1 octombrie 1869[1], ele au cunoscut o evoluție rapidă, datorită atât prețului scăzut, dar mai ales simplicității și ușurinței circulației lor. În timp, și formatul cărților poștale (carte poștală închisă sau deschisă, cu tipar plan sau în relief, simple sau cu burduf, alb-negru, sepia sau color, cu efecte optice, sonore etc.) a cunoscut o evoluție continuă, astfel că în prezent putem identifica numeroase variante, cu forme, dimensiuni și tiraje diferite, cu tematici și suporturi variate, dar și prețuri pe măsură!

Dată fiind situația politică în care se afla Basarabia la acea vreme, cartea poștală basarabeană apare și evoluează în contextul celei rusești, primii editori fiind, desigur, ruși, care activau atât în centrul, cât și la periferia țării[2]. Dacă primele cărți poștale cu tematică basarabeană apar după 19 octombrie 1894, dată la care s-a pus temelia unei industrii de confecționare a cărților poștale în serie, bazată pe tehnica litografiei, cele având ca subiect localitatea Cahul vor apărea destul de târziu, în perioada semimodernă (1918-1944) a cartofiliei basarabene.

Cele mai vechi cărți poștale reprezentând Cahulul, identificate până în prezent, au fost tipărite la „Editura Constantin Sorochin”, în a doua jumătate a anilor ´30. Este vorba despre un set de cinci cărți poștale ilustrate aflate în colecția Muzeului Ținutului Cahul, reprezentând Catedrala Sf. Arhanghel Mihail, Tribunalul județului Cahul, Cazinoul militar, Liceul de fete „Iulia Hașdeu” și, respectiv, Conacul familiei Dimitrie Caravasile, dar și o alta, intrată recent în colecția personală, reprezentând Liceul de băeți „Ion Voevod”.

Potrivit unor autori[3], „Editura Constantin Sorochin” ar fi fost unica din Cahul în ceea ce privește tipărirea de cărți poștale ilustrate. Constantin Sorochin și-a început activitatea la tipografia moștenită de la mama sa, Anastasia Gavrilovna, cu editarea de manuale școlare, pe care le comercializa prin magazinul de papetărie pe care familia îl deținea în oraș. Activitatea sa tipografică a continuat și în perioada interbelică, când editura care îi purta numele a tipărit o serie de publicații regionale: „Plugarul. Foaie pentru educația poporului” (1922), „Buletinul oficial al județului Cahul” (1924), „Liberalul. Organ al PNL din județul Cahul” (1923-1924), dar și manuale școlare, cărți poștale ilustrate șa. La 1924, Constantin Sorochin deținea o băcănie, o librărie și o papetărie[4], aflate în același imobil situat pe strada Regina Maria, la nr. 13.

Toate aceste cărți poștale ilustrate, circulate în perioada 1927-1930, au fața color, iar fața verso este divizată în două părți egale, în stânga fiind lăsat spațiul destinat corespondenței, în dreapta, sub mențiunile „România” și „Cartă Poștală”, spațiul alocat adresei destinatarului. Linia mediană verticală, care separă cele două spații, este însoțită de mențiunea „Editura Constantin Sorochin, Cahul”.

Trebuie făcute însă câteva precizări: dintre cele șase cărți poștale ilustrate realizate de Constantin Sorochin, cea reprezentând catedrala diferă de celelalte ca nuanță a culorilor folosite (predomină albastrul deschis și verdele), dar și faptul că are înscrisă o mențiune („Catedrala”) pe fața colorată. Totodată, se cunosc două variante ale ilustratei reprezentând Prefectura, una în care fața ilustrată nu prezintă niciun înscris și o alta în care, în partea stânga sus, are imprimată mențiunea „Prefectura Jud. Cahul”. De asemenea, comparând setul de ilustrate disponibil cu cel pus recent la dispoziție de către cunoscutul colecționar Aurel Ciobanu de la Chișinău, se remarcă o nuanță diferită a culorilor, cele deținute de acesta fiind tipărite într-o nuanță mult mai pronunțată. Coroborate, toate aceste aspecte ne îndreptățesc să afirmăm că au existat cel puțin două tiraje ale cărților poștale editate de Constantin Sorochin, posibil ca urmare a succesului înregistrat de acestea și a cererii crescute pe piață.

Din aceeași perioadă este cunoscută și o altă carte poștală ilustrată reprezentând Catedrala din Cahul, aflată în colecția Muzeului Ținutului Cahul, editată de această dată în România. Este vorba despre o carte poștală tipărită la București de Eugen Marvan[5], la care, comparând imaginea de pe ilustrată cu cea folosită de Constantin Sorochin, editorul pare să fi utilizat același clișeu fotografic. Diferă însă nuanța cărților poștale, cea editată de Sorochin fiind policromă, în timp ce ilustrata din colecția Marvan este tipărită pe un fond azuriu închis. În plus, cartea poștală editată la București prezintă pe față, în partea de sus, simetric, mențiunile „Cahul” și „Catedrala”, iar în colțul din dreapta jos, mențiunea „E. MARVAN”, clișeul fiind încadrat de un spațiu alb. Fața verso a ilustratei este divizată în două părți egale, cea din stânga fiind dedicată mesajului expeditorului, iar cea din dreapta, sub mențiunile „ROMÂNIA” și „CARTE POȘTALĂ”, fiind rezervată pentru trecerea adresei destinatarului. Linia mediană verticală care desparte cele două spații este însoțită de mențiunea „Atelierele „Marvan” București”. De precizat că pe partea verso a cărții poștale se poate citi o parte din înscrisul, făcut cu creion albastru, al fostului proprietar: „23/6/939 Amintire dela Cahul Catedrala Județ Cahul”. O ilustrată similară se găsește și în colecția Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei de la Chișinău, circulată în anul 1930, cu textul „Ing. Silviu Dragomir[6] imprimat pe verso.

Tot în colecția Muzeului de la Chișinău se găsește o ilustrată alb-negru, necirculată, reprezentând o imagine cu parcul și catedrala din Cahul, văzute dinspre Prut. Pe colțurile de sus de pe fața ilustratei au fost scrise de mână, cu cerneală neagră, mențiunile CAHUL și VEDERE G=RALĂ, iar pe partea verso, divizată vertical, este ștampila imprimată a editorului („Foto. Gherșcovici”[7]) și textul „Ing. Silviu Dragomir”. Ultima mențiune, întâlnită și pe precedenta ilustrată, ne îndreptățește să afirmăm că și aceasta a aparținut aceluiași renumit colecționar bucureștean[8].

Întrebarea care s-a pus a fost dacă, în realitate, ar fi cazul unei cărți poștale ilustrată sau este doar o fotografie artistică realizată în atelierului fotografului Gherșcovici? Mai ales că în colecția Muzeului Ținutului Cahul se află o fotografie reprezentând exact aceeași imagine, dar fără mențiunile de pe fața acesteia. În sprijin ne vine doamna Ana Grițco, care afirmă[9] că „este o imagine fotografică alb-negru, efectuată în perioada interbelică de către fotograful Gherșchevici”.

Având în vedere că, în epocă, mulți artiști fotografi aplicau pe verso o ștampilă care reproducea formatul unei cărți poștale, fapt ce dădea posibilitatea ca respectiva fotografie, timbrată corespunzător, să circule nestingherită (și au fost numeroase astfel de situații!), înclinăm să dăm crezare acestei ipoteze. Măcar până la momentul în care ar mai „apărea” cel puțin un astfel de exemplar, care să infirme supoziția noastră…

În cursul anului 1937, în vederea strângerii de fonduri necesare realizării bustului voievodului Ion Vodă la Cahul[10], Comitetul de iniţiativă condus de profesorul Vasile Hondrilă realizează o carte poștală alb-negru, care va putea fi cumpărată de către cei care doresc să sprijine financiar finalizarea proiectului. Pe fața acesteia este reprodus monumentul, având mențiunea, pe trei rânduri, „Monumentul ION VODĂ CEL CUMPLIT ridicat în orașiul Cahul din inițiativa Revizoratului școlar cu contribuția învățătorilor”, în timp ce partea verso este albă, nedivizată.

Se cunosc două variante ale cărții poștale, tipărite pe cartoane diferite, posibil ca la solicitarea unui număr mare de doritori să fi fost necesar un al doilea tiraj. Exemplarul aflat în colecția Muzeului Ținutului Cahul are pe față textul de mai sus, iar pe spate a fost aplicată o ștampilă rotundă, de culoare roșie, cu textul „CAHUL – Comitetul de inițiativă pentru bustul Voevodului Ion”. Pe al doilea exemplar studiat textul explicativ este puțin diferit, în sensul că s-a renunțat la utilizarea diacriticelor și s-a eliminat litera „i” din cuvântul „orașiul”. Din păcate, pe niciuna dintre variante nu a fost specificat tirajul și nici tipografia. Având în vedere că în epocă la Cahul funcționa doar „Editura Constantin Sorochin”, presupunem că și această carte poștală a fost tipărită tot aici.

Tradiția editării cărților poștale ilustrate a continuat și în perioada sovietică, fiind imortalizate diverse străzi, clădiri, instituții și monumente din Cahul. Astfel, în primul rând menționăm cartea poștală reprezentând Școala pedagogică din oraș, realizată după o fotografie făcută de V. Gasparianța și editată la 3 mai 1984, într-un tiraj de 100.000 de exemplare. Partea verso este divizată, în stânga fiind spațiul rezervat corespondenței, legendei cărții poștale („RSS Moldovenească, or. Cahul, Școala pedagogică „A. S. Makarenco”, în rusă și chirilică), dar și trecerii codului poștal al localității. În jumătatea dreaptă, sus, este imprimat timbrul de 4 copeici (CCCP, ПОЧТА СССР, 4 КОП, 1976), apoi spațiul rezervat adresei destinatarului.

Un an mai târziu, în 1985, la „Editura Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova” apărea un set format din 12 cărți poștale ilustrate, după fotografii realizat de M. Șlamovicha. Editat într-un tiraj de 20.00 de exemplare, setul include imagini reprezentative din orașul Cahul și împrejurările acestuia: filiala Băncii de Stat (azi sediul Moldagroindbank), Palatul de Cultură, Memorialul consacrat consomiliștilor ilegaliști din anii 1941-1942, Monumentul ostașilor care au apărat orașul în 1941 (cunoscut azi ca „Tunul”), Piața Centrală, Sovhozul Tehnic de Hidroameliorări (azi Colegiul „Iulia Hașdeu”), un cartier locativ, clădirea administrativă (azi Primăria Municipiului), Policlinica (azi sediul complexului balnear „Nufărul Alb”), Monumentul lui V.I. Lenin (azi inexistent, pe soclul său fiind instalat bustul lui B.P. Hașdeu), Monumentul în memoria bătăliei de la Cahul din anul 1770 și ruinele unei clădiri apărate de „gloriosul pichet de sub comanda lui K.F. Vetchinkin, Erou al Uniunii Sovietice, luptă pe viață și pe moarte în iunie-iulie 1941”.

Coperta exterioară a setului de cărți poștale, care reproduce imaginile cu Policlinica și Monumentul luptei de la Cahul, a fost realizată de S. Solonaria, având tipărit cu litere aurite numele orașului, atât în rusă, cât și în chirilică (КАГУЛ, respectiv КАХУЛ). Coperta interioară conține un text, bilingv, de prezentare a Cahulului, pornind de la victoria împotriva regelui persan Darius, până la „marile” transformări din momentul editării setului. La fel ca și coperta, toate ilustratele au înscrise pe față, în colțul din stânga sus, numele orașului în cele două caractere, cu litere aurite, iar pe verso, nedivizat, sunt tipărite legendele, tot în rusă și chirilică. Setul a fost editat în 20.000 de exemplare, prețul unuia fiind de o rublă și 44 de copeici.

Ana Grițco[11] include în rândul cărților poștale dedicate Cahulului și ilustrata reprezentând „Monumentul înălțat în memoria luptei de la Cahul”, ridicat în stil arhitectural de E. Buffo, în 1849, pe locul bătăliei. Realizată după o fotografie al cărei autor este A. Galperin, cartea poștală ilustrată a fost editată la 3 noiembrie 1989, într-un tiraj de 100.000 de exemplare. Având în vedere că amplasarea monumentului, ca și renumita bătălie, a avut loc pe malul lacului Cahul, la marginea localității Vulcănești, situată la aproape 30 de km de Cahul, ilustrata nu ar trebui înclusă în categoria produselor cartofile dedicate municipiului de pe valea Frumoasei. La fel ca și cartea poștală semiilustrată, „Monument înălțat în memoria luptei de pe rîul Cahul din 1770”, editată de Poșta Moldovei în anul 1999, într-un tiraj de 20.000 de exemplare.

După 1990, realizarea și difuzarea de cărți poștale a cunoscut un regres considerabil, fapt ce s-a resimțit și asupra cartofiliei având ca tematică specială Cahulul. Vor trece aproape zece ani până când acesta va constitui obiectul unei noi cărți poștale ilustrate!

Într-o serie dedicată județelor țării după reforma administrativ-teritorială, în anul 2000 Poșta Moldovei va edita o carte poștală, „Județul CAHUL”, cu un tiraj de 20.000 de exemplare. Fața recto reprezintă un colaj cu imaginile: Cantemir. Primăria, Cahul. Universitatea de Stat, Slobozia Mare. Lacul Beleu, Giurgiulești. Delta Dunării, Cahul. Catedrala Sf. Arhanghel Mihail. Pe partea verso, în jumătatea stângă, de sus în jos, este spațiul destinat adresei expeditorului și a corespondenței, iar în jumătatea din dreapta, sus, a fost tipărită o marcă poștală fixă: „Cahul. Clădirea fostei Bănci orășenești. Sf. sec. XIX”, cu valoarea nominală de 20 bani. Sub marcă se află mențiunea „Carte poștală” și spațiul aferent adresei destinatarului. Imaginile cărții poștale au fost realizate de fotograful P. Cazacu.

După anul 2000, Muzeul Ținutului Cahul editează două cărți poștale ilustrate având la bază imagini din cadrul Complexului etnografic al muzeului: una reproduce o casă țărănească din raionul Cahul, obiectiv datând de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, iar cealaltă un interior al acesteia, Casa Mare. Partea verso a cărților poștale este divizată în două: jumătatea din stânga destinată corespondenței, are imprimate, în limbile română, engleză și rusă, mențiunile „Complexul Etnografic al Muzeului Cahul” și „Casa țărănească r-nul Cahul, sf. sec. XIX-înc. sec. XX”, respectiv, „Casa Mare – sf. sec. XIX-înc. sec. XX”; cealaltă jumătate este consacrată adresei destinatarului. Cărțile poștale au fost realizate, așa cum se precizează în cadrul liniei care demarchează cele două jumătăți, la tipografia „CentroGrafic” SRL din Cahul, dar fără a se indica tirajul acestora.

La 1 octombrie 2010, „Romfilatelia[12] pune în circulație a doua serie de timbre din tematica „Stemele Dunării”, formată din patru mărci poștale, dintre care una, cu valoare nominală de 3,10 lei, reprezintă Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Cu același prilej au fost realizate și patru cărți poștale maxime, într-un tiraj de 350 de exemplare fiecare, cea aferentă Cahulului reproducând imaginea aceleiași instituții de învățământ superior. Marca poștală și vigneta aplicate pe partea ilustrată a cărții poștale au fost anulate prin ștampila circulară având înscrisul „BUCUREȘTI 01.10.2020 PRIMA ZI A EMISIUNII”.

În cursul anului 2018, Muzeul Ținutului Cahul „recidivează” și editează trei noi cărți poștale ilustrate: o reproducere a cărții poștale reprezentând Tribunalul Județului Cahul, clădire care astăzi găzduiește sediul muzeului și alte două care prezintă imagini ale muzeului și din interiorul acestuia.

Cartea poștală care o reproduce pe cea tipărită la Editura Constantin Sorochin în anii ´30 ai secolului trecut a fost realizată în două variante: una având dimensiunile 14,5×10,5 cm, în care imaginea clădirii este încadrată într-un chenar alb, iar partea verso având imprimate mențiunile: „În centrul târgului, o piață mare cvadrată, în mijlocul căreia este o biserică de arhitectură frumoasă, înconjurată de un bulevardu de arbori. În față cu biserica, unu palatu administrativu, cu două etajuri și foarte elegantu, în care astăzi rezidă administratura noastră.” (G. Sion „Suvenire de călătorie în Basarabia meridională”, București, 1857) și „Copia cărții poștale TRIBUNALUL JUDEȚULUI CAHUL, anii 30 ai sec. XX, editată la tipografia Constantin Sorochin, Cahul (din colecția Muzeului Ținutului Cahul)”, iar în colțul dreapta jos sunt imprimate sigla muzeului și emblema Municipiului Cahul. A doua variantă are dimensiuni mai reduse, 14,0×9,0 cm, la fel ca și originalul, pe partea verso fiind imprimate mențiunile „Primăria municipuilui (sîc!) Cahul, Muzeul Ținutului Cahul”, în colțul din dreapta sus, și „Copia cărții poștale „TRIBUNALUL JUDEȚULUI CAHUL” Editată în tipografia Constantin Sorochin, Cahul (din colecția Muzeului Ținutului Cahul)”, în colțul din stânga jos.

A doua carte poștală reprezintă Muzeul Ținutului Cahul, partea ilustrată reproducând același text alături de o imagine exterioară a casei etnografice din curtea muzeului, cinci imagini de interior, precum și o imagine a anexei gospodărești. Partea verso are imprimate în centru sigla mărită a muzeului, în colțul din stânga sus mențiunea „Consiliul Raional Cahul” și emblema acestuia, iar în dreapta jos mențiunile „Muzeul Ținutului Cahul (1958-2018)” și „Complexul Etnografic”.

A treia carte poștală reprezintă tot Muzeul Ținutului Cahul, partea ilustrată reproducând același text, o imagine exterioară a muzeului și alte șase instantanee din interiorul acestuia. Partea verso are imprimate în centru, la fel ca și precedenta, sigla mărită a muzeului, în colțul din stânga sus mențiunea „PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CAHUL” și emblema acestuia, iar în dreapta jos mențiunea „Muzeul Ținutului Cahul (1958-2018)”.

De subliniat faptul că la niciuna dintre cele trei cărți poștale nu sunt precizate tirajul sau tipografia unde au fost realizate, iar menționarea celor două instituții administrative cahulene (Primăria Municipiului și Consiliul Raional) conduce la ipoteza că acestea au asigurat fondurile financiare necesare tipăririi. De asemenea, părțile verso ale cărților poștale nu au fost divizate, acestea nefiind destinate circulației poștale, ci oferite doar ca suveniruri acelora care trec pragul muzeului.

Cea mai recentă carte poștală ilustrată având ca obiectiv Cahulul a fost realizată în cursul anului 2019, ea fiind editată la tipografia „PROART” SRL din Chișinău, în cadrul unei serii dedicate principalelor orașe din R. Moldova. Aceasta include nouă imagini din municipiul Cahul (bustul lui Ion Vodă, Biserica Armenească, Policilina „Nufărul Alb”, Primăria, bustul lui Ștefan cel Mare, Universitatea de Stat „B.P. Hașdeu”, sediul Moldova-Agroindbank, Monumentul Tanchiștilor și sediul Consiliului Raional), realizate de Alexandr Kornienko, patronul tipografiei. Tot pe partea față a fost imprimată stema municipiului, iar la bază înscrisurile „REPUBLICA MOLDOVA” și numele localității, în limbile română și rusă (Cahul, respectiv, КАГУЛ). Pe partea verso este imprimată imaginea blurată a Universității, legenda „Republica Moldova. Vederi din orașul Cahul” (în limbile română, rusă, engleză, germană și italiană), numele fotografului și al tipografiei (A. Kornienko, „PROART” SRL), iar în jumătatea dreaptă jos este spațiul alocat adresei destinatarului. Cartea poștală nu are specificat anul editării și nici numărul de exemplare tipărite.

Este posibil ca în decursul timpului să fi fost editate și alte cărți poștale ilustrate având ca tematică principală Cahulul, dar despre care încă nu avem cunoștință. Oricum, având în vedere obiectivele naturale și antropice numeroase, dar și variate, de care dispune municipiul brăzdat de apele Frumoasei, apreciem că acestea sunt destul de puține. Ne aflăm astăzi în situația paradoxală, frecvent întâlnită și în România, ca la un aflux crescând de vizitatori spre o anumită localitate sau obiectiv turistic, aceștia să nu aibă posibilitatea de a se întoarce acasă măcar cu o carte poștală. Nu mai vorbesc despre lumea minunată a colecționarilor, din a căror clasoare materialele cartofile cu Cahulul aproape că lipsesc cu desăvârșire…

Note:
[1] Piesa, realizată dintr-un carton de culoare gălbuie, de mărimea 123×83 mm, avea inscripția Korrespondenz-Karte și imprimată o marcă fixă, în valoare de doi creițari;
[2] Pentru detalii a se vedea Ana Grițco, Popas în timp. Catalog de carte poștală ilustrată (2006), Constantin Ciobanu, Maria Godorozea, Retrospectivă poștal-filatelică (vol. I-VI, 2005-2015), Aurel Ciobanu, Constantin Gh. Ciobanu, Istoricul cartofiliei basarabene (vol.I, 2018) șa;
[3] Ana Grițco, Popas în timp. Catalog de carte poștală ilustrată, Casa editorial-poligrafică „Bons Offices”, Chișinău, 2006;
[4] Vezi Anuarul Orașului Chișinău și al județelor din Basarabia și cu Calendarul pe anul 1924, pag. 138;
[5] Editor și colecționar bucureștean, la al cărui Institut de Arte Grafice au fost tipărite numeroase cărți de beletristică, cărți poștale ilustrate șa;
[6] Unul dintre cei mai cunoscuți colecționari de cartofilie din România, autor a numeroase articole și cărți de specialitate în domeniu (Istoria cartofiliei românești, Țăranul român în vechi cărți poștale ilustrate, Familia regală în vechi cărți poștale ilustrate, Un București mai puțin cunoscut, Mari colecționari, dar nu numai… șa);
[7] Iosif S. Gherșcovici, cunoscut fotograf în perioada interbelică și proprietar al unui magazin specializat în oraș („FOTO GHERȘCOVICI CAHUL”);
[8] În ultimii ani am achiziționat, de la diverși comercianți, cărți poștale ilustrate purtând aceeași mențiune, fapt care mă îndreptățește să afirm că, aflat la o vârstă venerabilă, Silviu Dragomir a început să-și vândă o parte din colecție;
[9] Ana Grițco, Orașul Cahul. Memoria ilustratelor, în Istoria orașului Cahul: mărturii documentare, personalități marcante, Cahul, 2003;
[10] Vezi Ionel Novac, Odiseea bustului lui Ion Vodă de la Cahul, în revista „Luceafărul”, Anul XII, Nr. 3 (135), Martie 2020, https://luceafarul.net/odiseea-bustului-lui-ion-voda-de-la-cahul; 
[11] Ana Grițco, Orașul Cahul. Memoria ilustratelor, în Istoria orașului Cahul: mărturii documentare, personalități marcante, Cahul, 2003;
[12] Romfilatelia este instituţia de stat desemnată să emită timbrele şi efectele poştale româneşti.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.601 abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2020 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5