CÂND DOR CLEPSIDRELE

Săruta-mă în neagra noapte,
Când ard din nou migdali în floare
Și mă înalț pe scara lumii,
Fierbând otrăvuri în pocale…

Sărută-mă-n deșertăciune,
Căci, doar cuvântul mă îmbată,
Când dor clepsidrele-n nisipuri
Și-s otrăvite în altoiuri…

Sărută-mă cu tot curajul,
Ce-l are doar prin amăgire
Migdalul verde prins în versuri,
Și-n noaptea ce-i zidită-n taine…

Sărută-mă și dă-mi obolul
Ce-mi va urzi în nemurire,
Doar colb de lacrimi și regrete
În simfonii brodate-n șoapte…

Mă ia în brațe nevăzute,
Și-n palimpsest mă ceruiește,
Să fiu în veșnicii, cuvântul,
Să te-otrăvesc printre suspine.

Mă iartă doar și mă sărută
Pe-o moarte, care -i iar vândută!

București,
13 martie 2023