Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Castelul Bánffy din Bonţida – unul dintre cele mai importante ansambluri din Transilvania medievală

Primit pentru publicare: 1 sept. 2017
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adj. – Revista Luceafărul
Foto: Cosmina Marcela OLTEAN
Publicat: 3 sept. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Castelul Bánffy din Bonţida – unul dintre cele mai importante ansambluri din Transilvania medievală

 

Cu toţii ştim câte ceva despre acest frumos edificiu sau măcar am auzit despre el pentru că în ultimii ani se vorbeşte mult şi se întâmplă lucruri interesante pe domeniul care a aparţinut vestitei familii Bánffy. Familia şi diferitele clădiri ridicate de acesta pe teritoriul Transilvaniei au căpătat în timp valoare istorică, socială şi culturală însemnată. Dintre toate, castelul din Bonţida se bucură de cea mai mare notorietate, fiind cel mai mediatizat din Transilvania şi chiar din ţară în momentul de faţă. Castelul e unul dintre cele mai importante ansambluri medievale din Transivania, iar influenţa lui socială, culturală, arhitecturală şi peisagistică e evidentă.   

Inovaţie, cercetare, diversitate

În urmă cu 20 de ani, autorităţile locale nu considerau castelul din Bonţida ca fiind unul valoros, afirma Csilla Hegedüs, preşedintele Fundaţiei Transylvania Trust. Cele 70 de hectare pe care se întindea grădina şi se găsea castelul, era considerat un sit imposibil. Fundaţia Transylvania Trust găseşte ruinele castelului şi are iniţiativa începerii lucrărilor de restaurare când nimeni nu-i mai dădea nici o şansă. Această echipă simte farmecul locului, îi înţelege trecutul frumos şi vrea să readucă viaţă în mijlocul ruinelor atunci când restul considerau acest ansamblu pierdut. Primul pas a fost construirea unui nou acoperiş pentru a scădea riscul degradării.

Echipa condusă de Csilla Hegedüs a înţeles că simgurul mod de a promova ansamblul şi de a atrage mulţi vizitatori şi implicit fonduri este acela de a face acest castel parte din viaţa contemporană. Astfel, aici au început să se desfăşoare tot mai multe activităţi cultural-educative, iar apoi festivaluri. Transylvania International Film Festival (TIFF) şi Electric Castle sunt două dintre evenimentele cele mai importante care se desfăşoară anual aici şi care au făcut din acest castel o atracţie pentru un public divers. Pe lângă acestea au loc multe alte activităţi: ateliere de cercetare, expoziţii, seminarii, concerte în aer liber, activităţi educative pentru copii şi altele. Din aceste activităţi se strâg fonduri pentru continuarea lucrărilor de restaurare. Castelul din Bonţida este un loc în care ceea ce contează mai mult este inovaţia, cercetarea, diversitatea, organizarea de evenimente culturale ieşite din comun, întreţinerea unei legături între castel şi comunitate, mai spunea Csilla Hegedüs. Moştenitorii de drept ai castelului, stabiliţi în Franţa şi SUA, colaborează cu echipa Transylvania Trust, vizitează adesea castelul şi participă la unele evenimente de aici.    

Din trecut…

Este cunoscut faptul că primul conac din Bonţida, ridicat de Dionisie al II-lea Banffy, a dispărut şi că pe locul acestuia a fost construit cel actual, în secolul XVII la iniţiativa lui Gheorghe al III-lea Banffy, primul guvernator transilvănean. Familia a mai deţinut multe alte proprietăţi, iar al doilea cel mai cunoscut după castelul Banffy din Bonţida este castelul Banffy de la Răscruci, din localitatea învecinată. Acest ansamblu pe care cu toţii îl cunosc drept castel este mai degrabă o cetate, o clădire defensivă. În trecut, frumuseţea castelului şi a grădinii i-au determinat pe unii să-l numească Versailles-ul Transilvaniei. S-a construit în etape succesive începând cu secolul XVI, ajungând la forma finală în secolul XIX şi reuneşte stiluri precum cel renascentist, baroc, neoclasic şi neogotic, cele mai pregnante fiind primele două. Cel mai bogat castel transilvănean a aparţinut celei mai bogate familii a vremii, o familie formată din oameni de cultură şi politicieni. Familia deţinea şi o vestită herghelie, iar în timpul celui de-al doilea război mondial, castelul a funcţionat şi ca spital pentru oameni şi cai. Odată cu războiul începe declinul acestui ansamblu, dar Gheorghe al IV-lea Banffy a preluat proprietatea şi sarcina de a repara stricăciunile aduse de război.

Povestea grădinii

Până în 1944, cea mai frumoasă grădină din Transilvania se găsea la Bonţida. În secolul XVIII, Dionisie Banffy a avut intenţia transpunerii la Bonţida a grandorii parcurilor franceze din Versailles şi Schönbrunn. Astfel concepea un parc baroc caracterizat prin forme clare, geometrice, care să intre în relaţie cu clădirea. Odată cu schimbările asupra castelului din secolul XIX, parcul a fost transformat într-unul cu specific englezesc, care a diluat formele geometrice de origine franceză. Azi, splendoarea parcului de altădată e insesizabilă. Mulţi arbori multiseculari au fost tăiaţi neautorizat. Dar odată cu restaurarea castelului se speră şi la o reabilitare a parcului, prin parteneriat internaţional, pentru a reconstitui un mediu ambiant demn de frumuseţea castelului.

Ca orice clădire care a rezistat timpului, şi acest castel a trecut prin multe, de la schimbări de înfăţişare rezultate din trecerea de la o fază stilistică la alta, până la cele pricinuite de atacuri. În 1944 trupele germane în retragere incendiază şi jefuiesc castelul. E distrus mobilier, biblioteca, vestita galerie de portrete şi doar câteva fotografii de epocă ne mai pot arăta aspectul interioarelor luxuriante. Apoi neglijenţa faţă de acest edificiu a condus la o degradare rapidă. Aproape un deceniu, castelul şi domeniul familiei Bánffy au fost complet abandonate şi neprotejate, astfel că oricine avea acces liber pentru orice în incintă. În această perioadă toate obiectele cu oarecare valoare au dispărut, nu s-a păstrat niciun obiect care a aparţinut familiei.

Acţiuni de salvare a ansamblului din Bonţida

În anii ’60, Direcţia Monumentelor, azi Institutul Naţional al Patrimoniului, intervenea în vederea consolidării clădirii principale, dar lipsa fondurilor aduce întreruperea lucrărilor la scurt timp. În 1963, Liviu Ciulei a folosit castelul ca decor la filmările pentru Pădurea spânzuraţilor, iar focurile de armă şi incendiul simulate la filmări au mai adus câteva prejudicii edificiului. Lucrările de restaurare, care se desfăşoară şi în prezent, au debutat în 1999 dintr-un acord între Ministerul Culturii din România şi Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria. Totuşi, statul român nu a mai contribuit cu fonduri din 2002, iar Csilla Hegedüs este de părere că Ministerul Culturii nu face destul pentru conservarea patrimoniului naţional. Prin programele organizate de Fundaţia Transylvania Trust şi Institute of Historic Building Conservation s-au obţinut fonduri de la fundaţii particulare pentru proiectul de reabilitare. Totuşi, salvarea ansamblului necesită încă investiţii importante şi mulţi ani de acum înainte până la terminarea lucrărilor.      

Restaurarea castelului se realizează parţial prin programe de specializare pentru studenţi, pe diferite domenii – zidărie, tâmplărie, arheologie, istoria artei, artă decorativă şi nu numai. Fundaţia Transylvania Trust a înfiinţat la Bonţida Centrul Internaţional de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit care organizează vara module de specializare pentru arhitecţi peisagişti, istorici de artă şi arheologi. Astfel, castelul oferă posibilităţi de practică pentru universităţi din România, Ungaria şi a stabilit legături cu universităţi din Suedia, Norvegia şi Marea Britanie. Peste 800 de studenţi din România, Ungaria, SUA, Marea Britanie, Franţa, Slovenia, Slovacia, Elveţia, Belgia, Cehia, Croaţia, Estonia şi nu numai au participat deja la proiectele desfăşurate la castel. Csilla Hegedüs ne asigură că odată cu aceste restaurări nu se schimbă nimic la castel, ci doar se reface ceea ce trebuie refăcut. Alteţa sa regală, Principesa Margareta a României, este Patronul Spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit de la Bonţida.

Tabere la castel

Pe tot parcursul lunii august, la castel s-au organizat succesiv mai multe tabere studenţeşti, de restaurare, ateliere de cercetare arheologică şi de istoria artei, în care tineri de la universităţi din România şi Ungaria au învăţat lucrând, au contribuit la reabilitarea ansamblului şi au locuit la castel timp de 1-2 săptămâni. Tabere de acest fel se mai organizează şi în septembrie, dar şi vara viitoare.  

În 2008, castelul a primit Marele Premiu al Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural şi al Organizaţiei Europa Noastră în categoria educaţie şi conştientizare. Premiul s-a acordat pentru abordarea inedită: educaţie prin restaurare şi restaurare prin educaţie.   

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 39 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5