Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Ce eşti…

    Ce eşti…

    Să  fii asemănat cu pământul
    E o implinire.
    Doar cine s-a dăruit mai mult
    Şi cine a dăruit mai mult,
    Fără crâcnire…
    Doar cu iubire şi lacrimi ascunse,
    Prin râuri albastre,
    Prin roua ce-o soarbe
    Din fragedă floare, soarele…

    Să fii asemănat cu ploaia,
    E o durere
    Ce curge… Când caldă şi lină
    Seamănă viaţă
    Şi spală păcate,
    Şi limpezeşte cerul  până la stele…
    Ne mângâie apoi fruntea curată cu ele
    Şi înfăşoară ca de o rană,
    Deschisă,
    Pământul în curcubeu!

    Să fii asemănat cu pădurea,
    E sublimă plăcere.
    E locul în care… e viaţă ,
    E cântec,
    E foşnet,
    E mister, e durere!
    Să vezi cum renaşte şi moare,
    Şi moare… să fie mai vie,
    Cine poate altfel…Cine ştie?

    Dar, să fii asemănat cu o pasăre,
    E divin!!!
    Să te înalţi mereu pe cerul senin,
    Să priveşti către soare… şi să răscoleşti
    Norii cu aripile.
    E magie, e cântec…Să te poţi desprinde,
    Să te înalţi…mai sus…şi mai sus,
    Unde nu e decât, Dumnezeu!
    Până la urmă ce eşti…
    Pasăre…
    Ploaie…
    Pădure…
    Pământ… Sau un simplu cuvânt?



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5