Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Cenaclul literar la distanţă în mare doliu! Prof. Ana Dumitrescu, cea care ani de zile a fost sufletul acestuia, cu ANCHETA Cenaclului referitoare la cărţi, i s-a anticipat plecarea

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 3 (135), Martie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Cenaclul literar la distanţă în mare doliu! Prof. Ana Dumitrescu, cea care ani de zile a fost sufletul acestuia, cu ANCHETA Cenaclului referitoare la cărţi, i s-a anticipat plecarea. Cele două volume i-au fost ei dedicate

Primit pentru publicare: 31 Martie 2020
Autor: Ion N. OPREA, Iași – Membru Fondator de Onoare al Revistei Luceafărul
Publicat: 31 Martie  2020

© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


 

          Adoptată momentului, neînsoţită de prieteni şi florile dragi, pe care le-a preţuit, înobilată an de an de boli şi speranţe, a plecat, totuşi,  dintre noi, în veşnicie, 30 martie 2020, distinsa profesoară ANA DUMITRESCU, literată, care în cărţile  ei şi în cele peste 40  de antologii ale Cenaclului de la distanţă, mângâiate  până la ultima clipă de mintea, sufletul, ochii şi mâinile ei harnice, noi şi cititorii pierdem o personalitate care ne-a încălzit şi stimulat OMENIA.

          O raită pe pământ, acum  o întoarcere la origine, ca să ne revedem mâine, Ecou al vocii cenacliştilor care o plâng pe ANA  Dumitrescu, colegii ei de la Iaşi, din Ţară şi de peste hotare, reţinuţi în case,  de a nu o însoţi, de duşmanul multora,  coronavirusul.

         Dumnezeu  să o odihnească  Acolo unde sunt la alt CENACLU şi mulţi alţii dintre ai noştri, anterior decedaţi.

        Îi păstrăm memoriei ceea ce Ea a anticipat încă de la  12 septembrie 2013, publicat pe Facebook, în revista virtuală Confluenţe Literare, apoi în alte publicaţii:  

COPIILOR MEI

Când nu voi mai fi
Voi trăi
Prin ochii fiilor mei
Prin gândurile lor,
Prin idei.

Când nu va mai fi pentru mine
Un mâine,
Eu voi rămâne
Prin sufletul copiilor mei
Prin inimile copiilor copiilor mei.

Când va începe o nouă zi
Şi eu nu voi fi
Vor lumina calea lor
Sfaturile spuse cu dor
Şi voi trăi în amintiri
Atunci când eu,
Într-o zi
Nu voi mai fi.

Şi când aievea mă vor vedea
Iar,
Pentru o clipă măcar
Vor simţi
Mâna caldă pe creştetul lor
Şi parcă mama le va fi
Aici.

Pentru conformitate, Ion N.Oprea, Iaşi, 31 martie 2020



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

1 comentariu la acestă însemnare

  1. Ne-a fost profesoară de latină în Colegiul Liceal Militar Ștefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc. Am colaborat cu domnia sa în cadrul cenaclului virtual. Transmitem condoleanțe fiilor săi și familiilor acestora. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania