Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 14 → 2022

    Cerșetorul și câinele

     

    Flămând şi peticit, în iarna grea,
    Fără de vârstă şi fără de nume,
    Un cerşetor, uitat de Dumnezeu, stătea
    La margine de drum, la margine de lume.

    Avea ani mulţi – le şi pierduse şirul,
    Nici cum îl mai chema nu-şi amintea;
    De foame şi de frig, îşi îngâna delirul:
    „Fie-vă milă, oameni buni, de viaţa mea…”

    Dar oamenii, grăbiţi, nu-l auzeau,
    Înapoindu-se spre case de la treburi;
    Şi-n zloată, în genunchi, nu-nţelegeau
    Ce-ngaimă acel om în aste vremuri.

    Din plasa ei, o bătrânică, doar,
    Se-apropie şi-i rupse-un colţ de pâine,
    Când, zgribulit şi costeliv, pe trotuar
    Veni, dintre tramvaie şi maşini, un câine.

    Cu ochii trişti şi umezi, privi la cerşetor,
    Neîndrăznind să-şi strige foamea, fără glas;
    Parcă înţelesese că bietul muritor
    E şi el, printre oameni, un câine de pripas.

    Ochii li se-ntâlniră… Şi-atunci, sărmanu-acel
    I-ntinse pâinea toată, chemându-l s-o consume;
    Venind, pribeagul câine rămase lângă el,
    La margine de drum, la margine de lume.

    Florin Bălănescu



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5