Pe profesorul Cezar Vasilescu l-am cunoscut cu ceva ani în urmă a sediul Editurii Agata, Venise să tipărească un volum de eseuri şi discuta cu directorul Ion Istrate condiţiile de editare grafică şi tipografice. Discuţia noastră a fost una protocolară şi s-a oprit la acest nivel. De atunci cred că l-am mai întâlnit o singură dată şi tot la un eveniment editorial.
Sâmbătă, profesorul a lansat în cadrul evenimentului editorial intitulat de Ion Istrate „Mărţişoare literare” romanul intitulat „Dubletul destinului”. Cu acest prilej domnul profesor a ţinut să-mi spună că înainte de 1989 ne-am întâlnit în Darabani, la restaurantul lui Harand Remus.. Poate că da, dar eu nu l-am reţinut. Probabil discuţia noastră n-a fost una care să-mi reţină atenţia pentru că dacă era aşa cu siguranţă apărea în volumul meu de proză scurtă „Întâmplări hazlii dar adevărate”, volum în care Harand este imortalizat cu toate apucăturile sale de „gestionar cinstit” care se lăuda cu relaţiile sale până la nivel de Emil Bobu.
Profesorul şi-a prezentat singur romanul. A luat cuvântul profesorul dr, dr, în filozofie Ciprian Şoptică care, cu tact didactic, a prezentat auditoriului întreaga operă a profesorului Vasilescu, o operă bogată, dar care, probabil din modestia autorului, este prea puţin cunoscută în spaţiul public.
La eveniment mi-a atras atenţia o copilă, elevă în clasa a VII-a la Şcoala Vorniceni, pe nume Cătălina Bâgu. Fata a recitat două poezii care mi s-au părut interesante şi chiar pline de sensibilitate, ceea ce m-a intrigat în raport cu vârsta ei. Aşa că am invitat-o la un interviu pentru Lumea lu’ Rotundu. Aşa am aflat că este autoarea a două volume de poezii, scrie din clasa a V-a şi că are în lucru un roman ce are ca temă conflictele între copii.
Mai aveam să aflu că ea este acea fetiţă care, la concursul organizat de fostul primar Ovidiu Portariuc de Zilele „Eminescu” a recitat integral poezia Luceafărul, fiind recompensată cu un premiu bănesc.
Asupra preocupărilor Cătălinei Bâgu promit să revin cu noutăţi pentru că fetiţa pare a fi un viitor condeier botoşănean de forţă.