Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Cezar VEZINIUCK: POVESTE DE IUBIRE

    Cezar VEZINIUCK

     

     

     

    POVESTE DE IUBIRE

    1

    „A fost odată…”
    Așa încep poveștile deobicei
    Și curge lin până la capăt.
    Se termină frumos
    Cu: „și au trăit fericiţi”
    Da… Au trăit dar nu mai traiesc
    Fericţi sau deloc

    Povestea mea începe cu:
    Este acum un fior ce ma străpunge
    Tu esti acum în mine
    Și trăim fericiţi
    Fiecare clipă
    Ne-mpărtășim iubirea
    Și o ţipăm în pieţe sau
    Pe la colţuri de străzi

    În mine nu există trecut
    Doar prezent
    Viitorul ne-așteaptă pasional
    Să-ndeplinească vise
    Să trăim în vis

    Uneori te-apropii ca o tormentă
    Zdrobind totul în cale
    Lângă mine
    Ca o pisică
    Îmi hrănești iubirea
    Cu alintul tău

    Povestea mea începe cu „acum”
    Cu prezentul
    Iubirea mea în prezent se înfiripă
    Acum o simt
    Nu ieri nu mâine
    Acum când privirea ta
    Cade pe mine
    Mă face prizionier
    Al mării albastre
    Precum o barcă
    Ce pluteste lin
    Cu două inimi legănate-n iubire

    A fost și este iubirea
    Între mine și ea
    Frumoasa care m-a răpit
    M-a urcat la stele
    Unde străjuiţi de ele
    Ne-am iubit

    Și zeii atunci au fost geloși
    Și luna faţa și-a acoperit
    Stânjenită fiind
    De-o iubire ce n-a văzut
    De atâta pasiune…

    Tu ești aici
    Prezentă în povestea mea
    Ce nu începe cu
    „A fost o dată”

    2

    Iubito ai adormit în patul meu
    Te privesc cum respiri ușor
    Pe jumătate descoperită
    Un sân îmi face cu ochiul
    E cel pe care toată noaptea
    L-am necăjit cu limba

    Iubito nu-ţi mai văd cerul din ochi
    Dar ţi-l ghicesc – albastru senin
    Cu o stea ce lucește îmbietor

    Știi
    Azinoapte te-am iubit tandru
    Am fost delicat cu tine
    Dar dimineaţă
    Voi scoate ghearele
    Te voi iubi sălbatec
    Ca un vulcan ce erupe
    O să-mi implori iubirea atunci
    Când doar vom vorbi pe chat
    Și vom scrie versuri deocheate
    La umbra trandafirilor
    Unui mai viitor

    3

    Esti visul coborât din cer
    Spre a-mi alina durerea
    Esti dulcea adiere ce-mi mângâie obrajii
    Sub clarul lunei
    Înflrită-n noapte
    Fantasma nopţilor de iarnă
    Ce-mi bântuie poemu-n dimineţi

    4

    Iubirile se-ncheagă dimineaţa
    Când soarele încă adormit
    Își scaldă razele în mare
    Când luna căscând
    Seceră visele nopţii
    Le ia cu ea
    Te lasă dezbrăcat de iluzii
    Să o privești
    Scăldată-n zorii dimineţii
    Cum îţi inspiră iubirea
    Expirând pasiune

    O privești visând
    Visul unei dimineţi
    Scăldată-n culori și lumină
    În care ea
    Se dezbracă de orice pudoare
    De ifoase
    Iluzionându-ţi dorinţe

    (Toledo, 11-18 Ianuarie 2017)



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5