Cezar VIZINIUCK
Poeme de departe
O noapte doar
Numai o noapte în care
Sa-mi plâng iubirea pe pieptul tau
Cer zeilor cuprinsi de zeitate
Sa-ţi privesc ochii
Și-n marea lor să mă pierd
Să-ţi șoptesc iubirea
Și-apoi pot adormi
Ţi-nându-ţi strâns trupu-ţi în suflet
Să urc în neant
Să cer socoteală zeilor
Pentru viaţa ce mi-au dat-o
În această dimineaţă
Amintirea ta răsare
Din neantul unde-am fost închis
Precum un imens soare
Stea nemăsurate-i iubiri
Câte puţin m-am stins
În iubiri inexistente
În ochi ce nu m-au privit
În càntece necântate
În acestă dimineață
Pot scrie cele mai frumoase versuri
Pot scrie despre soarele ce -și arată ochii
Pe cerul senin
Despre nuferi ce se deschid
Spălându-și faţa în lac
Despre tine draga cea cu ochi de mare
Ce mi te-ai închis în suflet
Îmi zâmbești
Îmi deschizi larg iubirea
Spre-albastru
De mă iubești
Iubirea-mi crește în mine
Ca un copil
Hrănește-l doar
Cu iubirea ta
(7 Ianuarie 2017)
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania