Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Chipul Maicii Domnului în arta  icoanelor pe sticlă de la Nicula

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Primit pentru publicare: 13 Aug. 2018
Autor:Mircea DAROȘI
Publicat: 14 Aug. 2018
Editor: Ion ISTRATE

 

 

 

Chipul Maicii Domnului în arta  icoanelor pe sticlă de la Nicula

                                                                                  

        Cu mulţi ani în urmă, ilustrul profesor universitar clujean, Ion Apostol Popescu scria despre Nicula că este cel dintâi centru al artei icoanelor pe sticlă din Transilvania.

Constatările sale au fost confirmate de cercetători renumiţi, care au evidenţiat faptul că această artă datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Lucrarea domniei sale cuprinde aspecte istorice, etnografice şi folclorice ale zonei, dar face şi o analiză  atentă a artei iconarilor de la Nicula.

Autorul scoate în evidenţă câteva particularităţi şi versiuni ale chipului Mariei din icoană, fizionomia, expresivitatea, atmosfera, culoarea şi lumina în care acesta este aşezat. Maica Domnului este prezentă în arta meşterilor de la Nicula în mai toate momentele vieţii lui Iisus. Când este prunc, când se roagă, dar mai ales în ipostaza răstignirii.

Profesorul şi cercetătorul Ion Apostol Popescu realizează o adevărată monografie a acestor locuri de mare sfinţenie în care meşterii de aici şi-au făcut o adevărată artă din dragostea şi dorul nemărginit pentru Maica Domnului care întruchipează lumina, bunătatea şi rodnicia.

Nicula este unul dintre satele vechi de pe Someş, situat în apropierea Gherlei. După tradiţia populară, numele lui se trage de la un pustnic care se numea Nicolae. Aici exista o adevărată şcoală de pictură populară aflată pe lângă mănăstirea din lemn cu hramul ,,Sfintei Treimi’’ şi apoi a celei care îi va aduce faimosul nume cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’, unde călugării şi meşterii ţărani erau înzestraţi cu un simţ deosebit de-a sesiza lumea lăuntrică a omului.

Înflorirea pe scară mare a artei pe sticlă a început imediat după pictarea, în anul 1681, a icoanei Maicii Domnului de către preotul Luca din Iclod, care a fost aşezată în biserica din Nicula. Odată cu ocuparea Principatului Transilvaniei de către armata imperială (1683), câţiva ofiţeri austrieci incartiruiţi la Gherla şi Dej au vizitat  în ziua de 15 februarie 1699 Biserica de la Nicula şi au rămas impresionaţi de frumuseţea icoanei Maicii Domnului cu Pruncul pe care au analizat-o cu atenţie şi au observat că din ochii Preacuratei Fecioare Maria curgeau lacrimi adevărate.

Au răspândit vestea în sat şi prin împrejurimi şi din acea clipă, credincioşii din toate părţile veneau să vadă această minune. După două săptămâni, când nimeni nu mai punea la îndoială acest fapt, a venit la faţa locului, pentru a se convinge şi groful Sigismund Kornis din Benediugul Dejului, împreună cu Ioan Vaner, comandantul garnizoanei şi căpitanul Gontz Ruszkay. Această întâmplare i-a uimit pe toţi şi au încheiat un proces-verbal, pe care l-au întărit cu jurământ şi declaraţiile unui număr însemnat de martori.

Între timp, faima ei a crescut, ceea ce l-a determinat pe contele Sigismund Kornis să o ducă cu mult fast la castelul său de lângă Dej. Aici vor veni mulţi artişti străini să reproducă icoana pictată de un modest, dar talentat preot din sat. Prin insistenţele localnicilor, icoana a fost readusă după câţiva ani la aceeaşi biserică.

Ea a devenit în scurt timp renumită în toată Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, trezind admiraţia, până şi a unor pelerini din Slovacia, fiind cunoscută ,,ca făcătoare de minuni”. Antioh Cantemir a trimis meşteri la Nicula ca s-o copieze pentru ,,spăşenia şi frumuseţea ei’’. Acelaşi lucru îl face cunoscutul zugrav în spirit bizantin, Vlaicu din Muntenia care rămâne impresionat de icoana ce a lăcrimat la mănăstirea Nicula.

Icoana a avut un mare ecou printre ţărani. Ei au căutat s-o imite în operele lor, nu fără a-şi aduce din plin contribuţia. Scriitorul A.E.Baconski se întreba:,,De unde or fi luat aceşti artişti bizari rafinamentul unei arte pe care nimenea n-a mai fost capabil s-o însufleţească de atunci?’’

De-a lungul anilor, icoana Maicii Domnului de la Nicula a trecut şi prin situaţii nepotrivite. După instaurarea regimului comunist, aflată în pericol, fostul îngrijitor al mănăstirii a salvat icoana, zidind-o într-unul din pereţii casei sale. În 1964, în pragul morţii, a mărturisit locul unde se află, dar la numai câteva zile după ce a fost adusă la mănăstire, a fost luată de comunişti.

În urma insistenţelor episcopului Teofil Herineanu, icoana a fost pusă în capela Institutului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, iar în 1991 a fost restaurată la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj, după care a revenit la mănăstirea Nicula.

În zilele noastre, începând de la Bunavestire şi până la Sărbătoarea Sfintei Cruci, pelerinajele nu contenesc. Cel mai mare ecou sufletesc îl are însă sărbătoarea ,,Adormirii Maicii Domnului’’ din 15 august, când este şi hramul mănăstirii. Multe minuni dumnezeieşti s-au făcut prin icoana Maicii Domnului de la Sf. Mănăstire Nicula, unde orice rugăciune este primită, atunci când se face din suflet şi este însoţită de fapte bune.  Acolo, sub Cerul dragostei şi al dorului pentru Dumnezeu, merg atâţia credincioşi să ceară Preacuratei Fecioare Maria divinul ajutor.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 41 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5