Primit pentru publicare: 9 nov.2014.
Autor: Ion N OPREA

Postat de redacactie: 11 nov.2014.

Cinematografică: 165 de ani de la naştere şi 100 de ani în ianuarie 2015 de la vizionarea peliculei „Eminescu, Veronica, Creangă”…

Cu riscul de a nu mai fi o noutate pentru cititorii care mă urmăresc, le spun şi lor ceea ce lumea cinematografică păstrează încă în filmoteca de aur a României : în ianuarie 2015 se împlinesc 100 de ani de când a rulat filmul « Eminescu, Veronica şi Creangă », realizat, poate, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la naşterea poetului.

Este vorba despre importanta producţie cinematografică de acum o sută de ani găsită întâmplător în arhive despre viaţa lui Eminescu şi a celor mai apopiaţi oameni de dânsul, cum o spune şi titlul, dar şi despre locurile naşterii, studiilor, activităţii poetice şi cetăţeneşti a celui care şi astăzi, nu numai Ipoteştii, îi păstrează eterna nemurire în cuvinte, piatră, gând, cu mândrie şi regrete, că nu se poate mai mult pentru cinstirea nemuritorului…

Documentarul menţionat a fost realizat de Octav Minar, pseudonim literar al lui Octav Popovici (1886-1987), unul dintre primii şi cei mai importanţi cercetărori ai vieţii lui Mihai Eminescu.

Filmările au fost făcute pe parcursul anului 1914 în principal în judeţele Botoşani, Neamţ şi Iaşi, dar pelicula conţine şi imagini filmate în Italia şi Egipt, cu multe informaţii condensate care înseamnă viaţa poetică,culturală şi ştiinţifică a poetului şi anturajului său.

Primul film, dedicat poetului şi prietenilor săi, a fost intitulat « Eminescu, Veronica, Creangă » şi a avut premiera pe 15 ianuarie 1915, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la naşterea lui Eminescu, în sala Ateneului Român, cu participarea la premiera oficială, printre alţii, a lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, George Enescu, Victor Eftimiu şi Maria Ventura.

Filmul a mai rulat ulterior la Casa Şcoalelor pe 14 februarie 1915 şi la Cinema Palace  pe 9 noiembrie 1915. Toate publicaţiile importante ale vremii – Adevărul, Dimineaţa, Viitorul, Universul, Cronica Moldovei şi Rampa – au menţionat difuzarea filmului.

Documentarul a fost procesat la vremea aceea de către Casa franceză de producţie Pathe Freres Paris în trei exemplare. Unul dintre ele a fost descoperit întâmplător în urmă cu câţiva ani la Arhivele Naţionale de Film de către cercetătorii bibliofili Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulcin, iar existenţa documentarului istoric a fost semnalată de către cercetătorul Miron  Manega.

Din filmul original, care conţinea 1500 m. de peliculă s-au mai păstrat 650 m., cu o durată de 21 minute.

Realizatorul documentarului Octav Minar este contestat de nume mari ale literaturii pentru ceea ce a realizat şi ne-a lăsat. G. Călinescu l-a numit în epocă « necrofon eminescian » şi l-a acuzat că a filosofat documentar sau că a lucrat cu documente neautentificate.

“Este recunoscut ca unul dintre « maeştrii » falsului documentar introdus în câmpul cercetării  literare. A plastografiat abundent, a inventat documente, a pus în circulaţie texte apocrife, a lansat scrisori şi manuscrise contrafăcute », obiectul predilect al său fiind viaţa şi opera lui Mihai Eminescu, scriu unii.

La sugestia lui G. Călinescu de stabilire exactă a falsurilor lui Octav  Minar s-a ocupat Sorin Alexandrescu, când era cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti.

Cu toate acestea, se recunoaşte şi se subliniază faptul că cercetătorul a adunat şi difuzat multe informaţii care stau şi astăzi la baza bibliografiei autentificate a lui Mihai Eminescu.

Filmul documentar conţine imagini în premieră cu Casa părintească de la Ipoteşti, Eminescu copil şi în evoluţie, Casa lui Aron Pumnu din Cernăuţi, după 1874 la Iaşi, Biblioteca universitară Iaşi unde a profesat, aspecte de la Societatea „Junimea” şi din activitatea poetică, cu texte care de care mai importante,  mormântul  poetului de la Cimitirul Bellu, locurile de promenadă din Iaşi ale poetului, Borta-Rece, hanul la Trei Sarmale, Plopii fără soţ, Bustul lui Eminescu de la Botoşani, Dumbrăveni, Bucureşti şi Iaşi, cu vestitul şi rezistentul încă Teiul lui Eminescu din Grădina Copou, aspecte din activitatea de la ziarul Timpul, despre manuscrisele depuse la Academia Română…Apoi, casa şi locuinţa soţilor Miclea, fotografiile Veronicăi Miclea, Casa şi mormântul de la Văratec, poezii ale acesteia…

În acelaşi timp, imagini din fotografiile de familie, Matei şi Gh. Eminovici, tatăl, portrete ale Veronicăi şi Ion Creangă, ultima fotografie cunoscută a marelui povestitor, locul de naştere de la Humuleşti, casa-bojdeucă din dealul Ţicău, imagini de familie cu cei încă în viaţă a lui Creangă, inclusiv fiul, căpitanul Constantin. I. Creangă,

.

Despre Octav Minar şi film trebuie văzut şi Nicolae Iosub, “Mihai Eminescu. Contribuţii documentare de Octav Minar” în Luceafărul-Botoşani, 16 octombrie 2012 – Octav Minar, prozator, traducător şi istoric literar, diplomat al Seminarului Pedagogic Universitar, profesor şi avocat, colaborator la revistele literare ale timpului – Convorbiri literare, Luceafărul, Tribuna, Rampa, Universul, Adevărul literar, Flacăra, Dimineaţa, Viaţa literară şi artistică – autor al multor cărţi – pe care le enumeră- despre Eminescu.

Licenţiat în drept al Universităţii din Iaşi, doctor în litere şi filosofie al Universităţii din Bucureşti, una din figurile controversate şi  contestate ale istoriei literare române, spirit iscoditor şi întreprinzător, descoperitor al multor documente referitoare la biografia multora dintre scriitorii noştri, Octav Minar  este primul care a publicat corespondenţa poetului Mihai Eminescu, căruia i-a acordat aleasă atenţie şi Veronica Micle.

De la Nicolae Iosub aflăm că fotografii din filmul “Eminescu, Veronica, Creangă”, – Casa copilăriei lui Eminescu, fotografiată din faţa şi din spatele ei, clopotniţa bisericii familiei Eminovici, o imagine a satului Ipoteşti şi fotografia lui Matei şi Gh. Eminovici, sunt reluate şi cuprinse în cartea “Octav Minar-Eminescu – aspecte din viaţa şi opera poetului”, apărută la Editura “Clasic şi Modern”, Bucureşti, aproximativ în 1935, ediţie restrânsă pentru bibliofili.

O peliculă care serveşte nu numai iubitorilor de Mihai Eminescu la o sută de ani de la primul film cu Eminescu, ci istoricilor literaturii române şi creatorilor peste alte veacuri…