Mircea DAROȘI

PUTEREA CUVÂNTULUI

Cuvântul e tezaur de lumină,
Când este spus cu rost şi cumpătat,
În el este puterea cea divină
Şi frumuseţea gândului curat.

El vindecă tăcerile rănite
Şi timpul îl aduce înapoi,
Din lacrimi face clipe fericite
Şi-alungă şi tristeţile din noi.

Cu el poţi sfărâma o stâncă
Şi poţi stârni furtuna din senin,
El poate face rana mai adâncă
De otrăveşti cuvântul cu venin.

Pe soclul lui se-nalţă piramide
Şi temple de iubire şi de dor,
Când adevărul tainic le deschide
Şi ne zâmbeşte gândul ziditor.

Lumea o schimbă într-o clipă
Şi ţine echilibrul pe pământ,
Din toate poate face şi risipă
Când se strecoară răul în cuvânt.

Mi-e foame de cuvânt ca şi de pâine
Şi la altarul lui mă-mpărtăşesc,
Cu darul sfânt mă voi hrăni şi mâine
Şi azi în poezie îl cinstesc.