Mângâiat și scăldat în lumină și-n iarbă
Ce crește adesea în curtea mea largă,
Clipe neșterse din viață retrăiesc,
Imaginea ta prin somn o deslușesc.
.
Pașii tăi rari se îndreptau spre mine
Să-mi vorbești despre zâne,despre tine,
Despre iubire fără de care nu poți trăi,
Doar în inima ta blândă o poți găsi.
.
Cu glasul tău dulce și cu fața plăcută,
Erai izvor nesecat,fântână acoperită,
Ochii ca două picături de rouă îți scânteiau,
Genele lungi de pleoape îți atârnau.
.
Lumina ca bruma pe față îți cădea,
Trupul într-o blană se înfășura,
Doar un vânt subțire în ea pătrundea
Și-o senzație deosebită-ți da.
.
Iar eu,trandafirul de prin vâlcele,
Te așteptam pe pajiștea cu iarbă verde
Să-ți admir obrajii tăi așezați între cercei,
Părul bogat ce se revărsa pe umerii tăi.
Similare