Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Colinda – un cântec de taină

    Primit pentru publicare: 18 Dec. 2017
    Autor: Mircea DAROȘI, Bistrița
    Publicat: 19 Dec. 2017
    Editor: Ion ISTRATE

     

     

     

    Colinda – un cântec de taină

     

    În amvonul popular al sărbătorilor de iarnă, colinda este cântecul care reface an de an drumul aşteptării şi vesteşte implinirea celui mai important eveniment din istoria creştinismului. Este un cântec al Tainei, al comuniunii prin care mesajul Naşterii Domnului trece din casă în casă şi din suflet în suflet , devenind  adevăr şi frumuseţe.

    Fiecare popor şi-a plăsmuit colinda după chipul şi asemănarea sufletului său. La noi, acest cântec îl aduce pe Iisus în Betleemul românesc, aproape de sufletul nostru şi poartă mereu clipa prezentului: ,,Maria se roagă’’, ,,Pruncul se naşte’’, ,,Îngerii cântă’’, ,,Păstorii aleargă’’…
    Cei dintâi care merg să vestească Naşterea Domnului sunt copiii, acei magi ai satului, care prin colinda lor aduc în casele noastre lumina dragostei, a binelui şi sfinţeniei Celui care s-a născut:
                           ,,Deschide uşa creştine
    Că venim din nou la tine.
    Drumu-i greu  şi-am obosit,
    De departe am venit
    Şi la Betleem am fost
    Unde s-a născut Hristos’’.
    Prin colindă, noi ne întoarcem la marea Minune ce s-a petrecut ca fapt istoric, acum două mii de ani şi trăim acel eveniment ca şi cum am fi contemporani cu el. Românul şi-a cântat cu atâta sensibilitate în doină, dorul, bucuria şi necazul, dar a transpus în vers şi melodie şi trăirea acestui eveniment creştin. Fără să apeleze la izvoare străine Bisericii, colinda este o prelungire a cântărilor din strană, îmbrăcându-se într-o formă populară.
    Versurile sunt de-o frumuseţe inegalabilă, iar linia melodică a acestui cântec este de-a dreptul înălţătoare. Nici un moment din problematica Mântuirii n-a fost scăpat din conţinutul colindei. Creatorul ei n-a născocit nimic, ci s-a bazat pe credinţă, pe cunoaşterea biblică. Păcatul strămoşesc este semnalat prin greşeala lui Adam:
                        ,,Adam dacă a greşit
    Domnul din rai l-a gonit.
    Din raiul cel din Eden,
    Osândit cu greu blestem’’.
    După greşeala săvârşită de Adam, omul a trăit cu speranţa venirii lui Mesia care-i va reda libertatea de povara păcatului. Naşterea este prezentată ca o împlinire a făgăduinţei făcute strămoşilor:
                       ,,Pe Fiul, în al Său nume,
    Tatăl l-a trimis în lume
    Să se nască
    Şi să crească,
    Să ne mântuiască’’.
    Întreaga natură care a suferit odată cu omul o cădere de la măreţia iniţială, se bucură împreună cu el, căci e strâns legată de soarta lui. Ea salută deschiderea cerului, participând la marele eveniment de închinare şi strălucire deosebită:
                       Păsările-L simţesc
    Şi întruna ciripesc
    Ciripesc de fericire
    De a lui Hristos venire.
    Soare, lună, mii de stele
    Strălucesc mai cu putere.
    Toate-n lume au săltat
    De Domnul când au aflat’’.
    Colinda devine prin desfăşurarea ei un adevărat spectacol creştin în care nimic nu este uitat. Stelele, boii, pietrele, vântul şi apele. ,,Toate sunt una întru mărturia tainei de a avea în mijlocul lor pe Cel care le-a făcut’’. Pe lângă frumuseţea ei folclorică, colinda are în ea o sacralitate care transfigurează şi sărbătoarea, dar şi pe cei care o sărbătoresc deopotrivă.
    Astăzi, colinda este cântecul care ne deconectează de neliniştile şi greutăţile cotidiene, ne dă încredere şi speranţă în mai bine. Ea trebuie să rămână ceea ce a fost şi unde se află, ,,pe uliţele satului, la ferestrele şi în casele deschise”. Ne aparţine şi o preţuim ca pe cel mai ales dar al sufletului nostru.

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5