Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    Colocviul Priorități de cercetare în estul Transilvaniei, organizat de MNCR la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc

    Colocviul Priorități de cercetare în estul Transilvaniei, organizat de MNCR la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc

    Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni a organizat în data de 12 august colocviul Priorități de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc, punct muzeal al MNCR. Evenimentul a început cu un moment festiv pentru Dr. Ana Dobreanu, muzeograf și cercetător MNCR, care a fost distinsă cu o diplomă de excelență din partea Ministerului Culturii, acordată de Cristian Lazăr, subsecretar de stat, pentru întreaga activitate și valoroasa contribuție adusă culturii și educației, la nivel atât local cât și național. O diplomă de excelență i-a acordat și conducerea MNCR.  

    Programul colocviului, moderat de Dr. Valerii Kavruk, manager al MNCR, a cuprins prezentări susținute de specialiști ai muzeului și colaboratori ai acestuia, pe latura cercetării și rezultatelor din cadrul proiectelor arheologice desfășurate recent.

    Dr. Dan Ștefan a susținut o prezentare pe tema Investigațiile geofizice și cercetarea prin teledetecție, priorități ale arheologiei moderne, punctând aspecte legate de tehnologiile avansate cu care MNCR lucrează pe teren – fotografii aeriene care permit realizarea de modele digitale și conferă o modalitate actuală de supraveghere a săpăturilor, prelucrarea avansată a imginilor digitale, despre tehnologia LiDAR – cel mai mare proiect de arheologie desfășurat în prezent în România, despre tehnologii precum magnetometria și georadarul.

    Dr. Maria-Magdalena Ștefan a redat o sinteză de Noi descoperiri arheologice cu ajutorul tehnologiei LiDAR în estul Transilvaniei, realizate recent de MNCR sau aflate în curs de realizare, identificarea unor noi puncte de fortificație, cercetarea lor și continuarea investigațiior în acest sens, în urma cărora se va putea prezenta Ministerului Culturii o nouă listă de situri care să devină arii protejate.

    Dr. Alexandru Popa a ridicat o problematică aparte în comunicarea sa cu titlul Arheologia și istoria Frontierei de est a Daciei Romane. Analizând importurile provincial-romane în mediul dacilor liberi, a pus sub semnul întrebării procesul de romanizare a populaţiilor necucerite de Imperiul Roman, aşa cum este el înţeles şi prezentat în compediile de istorie. Prezentarea aduce o nouă abordare în înţelegerea istoriei dacilor din afara provinciei romane Daciei.

    Drd. Andrea Popa a prezentat procesul de Înscriere pe Lista patrimoniului mondial UNESCO a Limesului Daciei Romane, riscuri și oportunități pentru comunitățile locale, subliniind avantajele şi riscurile unei asemenea nominalizări. Discursul, axat pe studiul de caz al Limesului Dacic ca parte componentă a sitului transnaţional Frontierele Imperiului Roman, a atras atenţia asupra necesităţii consultării comunităţilor locale cu privire la orice demers în acest sens, pentru a se evita respingerea dosarului de către Comisie şi, implicit, eşecul întregului proces de nominalizare.

    Dr. Dan Buzea a vorbit despre Descoperirile culturii Cucuteni-Ariușd de la Dâmbul Cetăţii-Várdomb și importanța lor pentru cunoașterea acestei civilizații în Depresiunea Ciucului, prezentare susținută pe teren, la situl arheologic din Păuleni-Ciuc. În zona depresiunii Ciucului sunt cunoscute 3 situri reprezentative pentru cultura Cucuteni-Ariușd, localizate în Păuleni-Ciuc, Sâncrăieni și Bancu, în care s-au găsit vestigii ce cuprind structuri de locuințe și obiecte precum piese de ceramică și diverse unelte. Dintre așezările, situl din Păuleni-Ciuc (datat cca 4500 î.Hr.) a fost cel mai mult cercetat, devenind cel mai reprezentativ sit din estul Transilvaniei în ce privește mărturiile materiale ale culturii Cucuteni-Ariușd.

    Dr. Valerii Kavruk și drd. Puskás József au prezentat despre Importanța sitului de la Păuleni-Ciuc în elucidarea relațiilor Transilvaniei cu Moldova, conturând o idee clară despre civilizațiile care au populat succesiv așezarea localizată în punctul care azi poartă numele de Dâmbul cetății și despre urmele lăsate de trecerea lor. Prezentarea a avut loc de asemenea pe sit. “Situl ocupă poziția strategică pe una dintre cele mai importante căi de comunicare între Transilvania și Moldova. Acest sit a fost fortificat în repetate rânduri cu șanțuri, valuri de pământ și palisade de lemn, iar în ultima fază cu zid de piatră. Prima comunitate care s-a așezat în acest loc a venit din Moldova, din mediul culturii Cucuteni, în jurul anului 4.500 î.Hr. Apoi, între cca. 4.250 și 1.700 î. Hr., situl a fost stăpânit succesiv de comunități venite din Depresiunea Transilvaniei (Bodrogkeresztúr, Coțofeni, Jigodin, Ciomortan și Wietenberg). Acestea din urmă aveau legături strânse cu comunitățile din Moldova, mai ales cu cele aparținând culturilor Cucuteni, Amforelor Sferice, Costișa și Monteoru. Unul dintre motivele cele mai importante ale acestor legături au fost schimburi economice, estul Transilvaniei și vestul Moldovei fiind reciproc complementare în resursele naturale importante. Astfel, munții adiacenți sitului de la Păuleni-Ciuc – Hășmașului și Harghitei – sunt bogate de surse de cupru, în timp ce Subcarpații Moldovei abundă în surse de sare”, explica Dr. Valerii Kavruk.

    Cosmina Marcela OLTEAN



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați

    Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5